„Din lunga delegatie se-ntoarce un barbat…
Care, nu stiu cum facu, de n-a telefonat
Nevestei, cum de obicei facea…
Poate n-a vrut sa cheltuiasca
Inca vreo alti doi lei…
Asa ca s-a infiintat acasa, total neasteptat,
Cand ea dormea pe bune, de altu-mbratisata-n pat.
Iar omul nostru, fara tambalau,
Si-a insfacat valiza… s-a dus pe drumul sau…
S-a asezat pe-o banca, chiar colea, langa bloc.
A tras dintr-o tigara… a tras din ea cu foc…
Si cotrobaind nadragii, dadu de telefon.
Suna instant acasa: „Draga, te sun de pe peron…
Ajung cam intr-o ora, te pup, al tau, Ion�!
Si ce crezi c-a gasit, cand s-a intors acasa?
In cada, apa calda, spumos ademenea,
Prosoapele de baie, halatul flausat…
Mancarea aburinda ademenea cu pofta,
Iar vinu-n frapiera parea c-a transpirat…
S-a scarpinat la ceafa, barbatul, si a zis:
„Ehei ! Decat sa-mi las nevasta, mai bine pierd doi lei…�
Parintele GHEORGHE SINCAN,
paroh la Targu-Mures
(Din volumul „Mi-e dor de Tine, �Doamne-Doamne��,
in curs de aparitie la Editura NICO, Targu-Mures)