de Nicolae Steinhardt (selectii)
– Cand un om reuseste sa faca ceva ce i-a solicitat
mult efort, in el incepe sa lucreze trufia.
– Banii care vin spre noi ne pot face aroganti si
zgarciti, cum succesul ne poate rasturna in abisul
infricosator al patimilor sufletesti.
– Ochii nostri nu sunt conceputi pentru dispret,
ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se
cazneste sa iasa din sufletele noastre.
– Daca reprimi foamea in timp ce poftesti, foamea
se va face tot mai mare.
– Slabeste, bucura-te si taci.
– Lasa-te de fumat, bucura-te si taci.
– Curata ograda ta, bucura-te de curatenie si lasa
gunoiul vecinului acolo unde vecinul insusi l-a pus.
– Acum stiu, stiu ca orice ura, orice aversiune,
orice tinere de minte a raului, orice lipsa de mila,
orice lipsa de intelegere, bunavointa, simpatie, orice
purtare cu oamenii care nu e la nivelul gratiei si
gingasiei unui menuet de Mozart�este un pacat si o
stricaciune; nu numai omorul, ranirea, lovirea, jefuirea,
injuratura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderare,
orice cautatura rea, orice dispret, orice rea
dispozitie este de la diavol si strica totul.
– Acum stiu, am aflat si eu�
Scurta fisa autobiografica a autorului.
Parintele Nicolae Steinhardt se naste in comuna
Pantelimon, din preajma municipiului-capitala Bucuresti,
la data de 12 iulie 1912 si moare la 30 martie 1989, intr-un
spital din Baia Mare, fiind inmormantat in cimitirul
monahilor Manastirii Rohia-Maramures. Autor, critic
literar, eseist, publicist si scriitor roman, de origine
evreiasca; doctor in drept constitutional. Se converteste
la religia crestin-ortodoxa, calugarindu-se. Este autorul
unei opere unicat in literatura romana, inmanuncheata
sub titlul generic „Jurnalul fericirii�.