Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a prezentat, recent, raportul privind indicele democraţiei pe anul 2017, realizat de „Economist Intelligence Unit”, conform căruia România a înregistrat cel mai bun punctaj la indicatorul „procese electorale şi pluralism”, respectiv 9,17, iar cel mai mic punctaj (sub nota de trecere) la cultură politică (4,38), pe o scară de la 0 la 10.
Pentru ceilalţi indicatori ai democraţiei, România a obţinut următorul punctaj: funcţionarea guvernului – 5,71, participare politică – 5, şi libertăţi civile – 7,94.
„Din perspectiva indicelui general al democraţiei, ţara noastră ocupă locul 64 în lume şi locul 11 în Europa de Est, cu un punctaj de 6,44, în scădere cu trei locuri faţă de anul precedent.
Acest punctaj general plasează România în categoria ţărilor cu democraţie deficientă, alături de Statele Unite ale Americii (poziţia 21), Franţa, Italia, Israel, Grecia, Slovacia, Bulgaria, Chile, Polonia, Belgia şi numeroase alte ţări.
În anul 2017, raportul clasează pe primele locuri în ierarhia privind starea democraţiei Norvegia, Islanda, Suedia, Noua Zeelandă şi Danemarca, alte democraţii depline fiind Irlanda, Australia, Canada, Finlanda, Elveţia, Olanda, Luxemburg, Germania, Marea Britanie, Spania, Austria şi Uruguay.
Republica Moldova este considerată regim democratic hibrid, la fel ca ţări precum Albania, Turcia, Georgia, Liberia, Bolivia şi Maroc.
Ţări precum China, Belarus, Venezuela, Irak, Afganistan, Rusia, Arabia Saudită, Sudan, Libia şi Iran sunt considerate regimuri autoritariste”, se arată într-un comunicat de presă al AEP.
*
Indicele democraţiei realizat de „Economist Intelligence Unit” este un raport anual care vizează un număr de 167 de ţări în care sunt studiate cinci categorii generale: procese electorale şi pluralism, libertăţi civile, funcţionarea guvernului, participare politică şi cultură politică.
Ţările cu punctaj peste 8 sunt considerate democraţii depline. Ţările care organizează alegeri libere şi corecte (chiar dacă există probleme, precum încălcarea libertăţii presei), iar drepturile civice fundamentale sunt respectate au democraţii deficitare, ţările în care există vulnerabilităţi în alte aspecte ale democraţiei, inclusiv probleme privind sistemul de guvernare, cultura politică subdezvoltată şi niveluri scăzute de participare politică sunt incluse la categoria democraţii hibride, iar în ultima categorie sunt cuprinse democraţiile autoritariste.