– Vai, ce frig am tot răbdat…
Frunzele mi-au tremurat,
Toată noaptea a plouat…
Doar e toamnă… Ce să fac?
– Tu vorbești? Ești rezistentă
Și la ploaie și la frig…
Pe tulpina ta lemnoasă
Și prin vânturi poți răzbi!
Spune o dalie micuță
Ce stătea ascunsă-n strat:
– Eu mai bine tac, surată,
Că, oricum, am înghețat.
Iar vioalele mărunte,
Rozalii și violete,
Murmură lângă sulfine:
– Crizantemele-s regine!
VOICHIȚA ELENA TOMA

