Referendumul desfășurat duminică în Ungaria, pe tema unei legi privind comunitatea LGBT, lege calificată drept homofobă atât în interiorul, cât și în afara țării, nu a întrunit cvorumul minim necesar de 50% de voturi valide.
Potrivit Biroului Național Electoral, doar 44% dintre participanți au depus voturi valide la cele patru întrebări care figurau pe buletine, cu toate că sprijinul în favoarea răspunsului “nu” la toate întrebările – pentru care făcuse campanie Guvernul de la Budapesta – a obținut peste 90% din voturi, potrivit buletinelor numărate.
Însă faptul că referendumul nu este valid nu afectează continuitatea legii, care este deja în vigoare și pe care Guvernul nu intenționează să o modifice, cel puțin deocamdată, notează EFE, preluat de Agerpres.
Aprobarea legii privind comunitatea LBGT a determinat anterior Uniunea Europeană să deschidă o procedură de infringement împotriva Ungariei, în condițiile în care blocul european a considerat actul normativ homofob, discriminatoriu și contrar valorilor comunitare.
După numărarea a 98,9% din voturi, referendumul nu a reușit să întrunească minimum de 50% din voturile valide, ceea ce înseamnă că o parte importantă din populație a răspuns mesajului Opoziției de a boicota plebiscitul, notează EFE.
În afara sufragiilor valide, 20% din buletinele emise nu au fost luate în calcul, deoarece nu au fost considerate valide, pentru că fie erau completate greșit, fie fuseseră scrise pe ele mesaje de protest, așa cum au cerut organizațiile în favoarea drepturilor LGBT și Opoziția.
“Referendumul propagandei de excludere a fost invalid. Avem în față un drum lung și greu, dar împreună vom reuși. (…) Le mulțumim tuturor pentru voturile invalide”, a transmis Hatter, cea mai importantă organizație de apărare a drepturilor LGBT+ din Ungaria.
Înainte de referendum, Luca Dudits, care face parte din conducerea Hatter, a declarat pentru EFE că Orban are o viziune homofobă similară celei a președintelui rus Vladimir Putin, cunoscut pentru politicile sale împotriva minorităților sexuale.
Originile referendumului
Plebiscitul a fost organizat pe tema unei legi care a fost concepută inițial pentru a lupta împotriva abuzurilor față de minori și la care Fidesz a adăugat în ultimul moment clauze fără legătură cu pedofilia și prin care se interzicea să se vorbească despre homosexualitate sau schimbările de gen cu minorii.
Referendumul a fost organizat în aceeași zi cu alegerile din Ungaria, la care Viktor Orbán a obținut “o victorie uriașă, vizibilă de la Bruxelles”.
Referendumul conținea patru întrebări redactate în așa fel încât cetățenilor unguri le era greu să se opună.
“Sunteți de acord ca în centrele de educație publică să aibă loc discuții despre orientări sexuale fără acordul părinților?” și “Susțineți promovarea terapiilor de schimbare de sex la minori?” – erau două dintre cele patru întrebări.
O a treia se referea la acceptul de a difuza “fără control” conținuturi sexuale care “pot influența dezvoltarea minorilor”, iar a patra făcea referire la oportunitatea apariției în mijloacele de comunicare în masă a unor informații legate de schimbarea de sex, informații care puteau ajunge și la copii.
Consiliul Europei a calificat aceste întrebări drept “ambigue și înșelătoare”.
Guvernul, care le-a cerut ungurilor să răspundă cu “nu” la toate întrebările, a dat asigurări că nu-și dorește altceva decât să-i apere pe minori de ceea ce consideră a fi o încercare a UE de a promova în instituțiile de învățământ idei pe tema schimbărilor de sex sau a sexualității.
Orbán a introdus în 2011 în noua Constituție ungară o definiție a căsătoriei drept uniunea exclusivă dintre un bărbat și o femeie, iar ulterior, s-a opus posibilității ca transsexualii să-și poată schimba genul sau numele în actele oficiale, precum și adopțiilor de către cupluri de același sex.
Foto: Facebook / Openly