Dragi frați și surori!
Boala face parte din experiența noastră umană. Dar ea poate deveni inumană dacă este trăită în izolare și abandon, dacă nu este însoțită de grijă și compasiune. Când mergem împreună, se întâmplă ca unuia să i se facă rău, să fie nevoit să se oprească din cauza oboselii… În astfel de momente, ne dăm seama de felul în care mergem: dacă pășim, cu adevărat, împreună, sau doar străbatem același drum, fiecare pe cont propriu, urmărindu-și interesele și lăsându-i pe alții “să se descurce” cum pot. De aceea, în această a XXXI-a Zi Mondială a Bolnavului, vă invit să reflectați asupra faptului că, tocmai prin experiența slăbiciunii, a fragilității și a bolii, putem învăța să mergem împreună, după stilul Dumnezeu, care înseamnă apropiere, compasiune și duioșie.
(…) Dragi frați și surori, nu suntem niciodată pregătiți pentru boală. Și adesea nu suntem pregătiți să recunoaștem că îmbătrânim. Ne temem de slăbiciune, iar cultura de piață, omniprezentă, ne face să o negăm. Nu există loc pentru cei slabi. Așa se face că răul, când, apare, ne lovește și ne pune la pământ. Se poate întâmpla, atunci, ca alții să ne abandoneze sau să ne gândim că trebuie să-i abandonăm noi, pentru a nu le fi povară. Așa începe singurătatea, iar sentimentul amar, de nedreptate, ne otrăvește, căci și Cerul pare să se închidă. De fapt, ne străduim să ne împăcăm cu Domnul, atunci când relația cu ceilalți și cu noi înșine se deteriorează. (…) “Îngrijește-te de el” (Lc 10,35) este recomandarea samariteanului adresată hangiului. Iisus ne-o reamintește fiecăruia dintre noi și ne îndeamnă: “Mergi și fă și tu la fel”.Parabola ne arată cu ce inițiative se poate reface o comunitate, pornind de la bărbați și femei care își însușesc fragilitatea altora, care nu lasă să se edifice o societate de excludere, ci devin aproapele și îl ridică și îl alină pe omul căzut, pentru ca binele să fie comun. A trăi indiferenți în fața durerii nu este o alegere posibilă, mai ales în circumstanțele istorice prin care trecem. Cu toții suntem fragili și vulnerabili; cu toții avem nevoie de acea atenție plină de compasiune, care știe să se apropie, să vindece și să aline. Soarta bolnavilor este, așadar, o chemare ce oprește indiferența și încetinește pașii celor care înaintează de parcă n-ar avea nici frați, nici surori.
Ziua Mondială a Bolnavului nu invită doar la rugăciune și la apropierea față de cei suferinzi, ci își propune să sensibilizeze poporul lui Dumnezeu, instituțiile de sănătate și societatea civilă pentru un nou mod de a merge înainte împreună. Profeția lui Ezechiel (…) conține o judecată foarte dură asupra priorităților celor care dețin puterea economică, culturală și guvernamentală asupra poporului: “V-ați hrănit cu lapte, v-ați îmbrăcat cu lână, ați sacrificat oile cele mai grase, dar nu ați dus turma la păscut. N-ați hrănit oile slabe, nu le-ați vindecat pe cele bolnave, nu le-ați oblojit pe cele rănite. Nu le-ați adus înapoi pe cele rătăcite, nu le-ați căutat pe cele pierdute. Dar le-ați stăpânit cu violență și asprime”.
(…) Anii de pandemie ne-au sporit sentimentul de recunoștință față de cei care, zi de zi, lucrează pentru sănătate și cercetare. Dar nu este suficient să ieși dintr-o tragedie colectivă atât de mare doar prin cinstirea eroilor
(…). Recunoștința trebuie însoțită de căutarea neîncetată a strategiilor și resurselor, în toate țările, așa încât fiecare ființă omenească să fie sigură că are acces la îngrijire și că dreptul fundamental la sănătate este garantat (…)
Tot pe 11 februarie 2023, să ne îndreptăm privirea către Sanctuarul de la Lourdes ca spre o profeție, o lecție încredințată Bisericii, în inima modernității. Nu numai ceea ce are valoare funcționează și nu numai cei care produc contează. Oamenii bolnavi sunt în mijlocul poporului lui Dumnezeu, care pășește împreună cu ei, ca o profeție a unei umanități în care toată lumea contează și din care nimeni nu poate fi exclus (…).
Trimit tuturor Binecuvântarea mea apostolică.
Bazilica Sfântul Ioan din Lateran, Roma,
10 ianuarie 2023
FRANCISC
(sursa și text integral – vatican.va/content/francesco/it/messages/sick/documents/20230110 -giornata-malato.htm)
Traducere de ILEANA SANDU
N. trad. Comemorarea liturgică a Sfintei Fecioare Maria de la Lourdes, din 11 februarie, a devenit și Ziua Mondială a Bolnavului din dorința Sfântului Ioan Paul al II-lea, care spunea în scrisoarea prin care instituia această zi: “Lourdes, sanctuar marian printre cele mai iubite de poporul creștin, este loc și simbol de speranță și de har, ca semn al acceptării și al oferirii suferinței mântuitoare. (…) Ziua Mondială a Bolnavului să fie un moment forte de rugăciune și un apel adresat tuturor de a recunoaște pe chipul aproapelui bolnav Chipul Sfânt al lui Cristos care, suferind, murind și înviind, a salvat omenirea”.