O treime dintre elevii de liceu şi aproape un sfert dintre elevii de gimnaziu petrec pe TikTok mai mult de 5 ore într-o zi obişnuită. Cele mai puţin utilizate surse de informare
pentru elevi sunt presa scrisă, radioul şi presa online. Sunt două dintre concluziile studiului „Relaţia cu informaţia şi obiceiurile de consum media ale copiilor şi tinerilor din România”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).
În total, la sondaj au participat 1.852 de elevi. Marja de eroare a eşantionului este de ±1% şi studiul are un nivel de încredere de 95%. Potrivit studiului, cele mai utilizate platforme online şi reţele sociale în rândul elevilor de liceu şi de gimnaziu sunt Instagram, urmat de WhatsApp, TikTok şi YouTube. Elevii de clasa a III-a şi a IV-a folosesc cel mai mult YouTube, Whatsapp şi Roblox. ChatGPT este instrumentul de inteligenţă artificială (IA) cel mai cunoscut şi cel mai utilizat, atât în rândul elevilor de liceu, cât şi al celor de gimnaziu.
Subiectele despre care elevii se consideră mult sau foarte mult informaţi sunt: trendurile şi memele de pe reţelele sociale, sănătate, pop culture, influencerii şi comunităţile online, educaţie şi sport. Subiectele despre care elevii de liceu şi gimnaziu consideră că nu sunt deloc sau sunt foarte puţin informaţi sunt: politica din ţară, alegerile din 2024 în România şi politica din străinătate. „Finalul anului 2024 a arătat încă o dată cât de important este ca cetăţenii României să aibă competenţe care să le permită să distingă între fapte şi opinii, să înţeleagă mecanismele de funcţionare ale reţelelor sociale, tehnicile de persuasiune, să fie conştienţi de rolul persuasiv pe care îl joacă influencerii în comunicarea publică şi să poată face minime verificări ale informaţiilor care ajung la ei,” explică Cristina Lupu, directoarea executivă a CJI, în introducerea studiului.
Studiul arată şi că 6 din 10 elevi de liceu cred că o informaţie este adevărată dacă le confirmă ceea ce ştiau deja. „Biasul de confirmare este probabil una dintre cele mai întâlnite erori logice inclusiv la noi, adulţii. Dacă ne dăm seama cum ne influenţează biasurile, putem să recunoaştem mai uşor şi mesajele care încearcă să ne inducă în eroare. Rezultatele acestui studiu sunt valoroase pentru noi la CJI când gândim programele de formare pentru profesori şi elevi. Ne confirmă cât de important este să continuăm să discutăm cu elevii şi profesorii care trec prin cursurile noastre despre subiecte precum biasurile, veridicitatea surselor şi rolul jurnalismului”, explică Cristina Lupu.
Şi totuşi…
De multe ori, când primim informaţii despre astfel de studii, lucrurile nu par foarte îmbucurătoare. Totuşi, adolescenţii şi tinerii de astăzi utilizează internetul şi reţelele de socializare şi în scopuri utile. I-am rugat pe mai tinerii noştri colaboratori să-i întrebe pe cei de vârsta lor cât timp petrec online şi de ce sunt interesaţi. Răspunsurile le regăsiţi mai jos.
De ce i-am rugat pe colegii noştri de 17, respectiv 18 ani să-i întrebe pe tineri? Tocmai pentru că ei folosesc reţele de socializare în principal pentru a comunica, iar declaraţiile pe care le veţi citi în continuare au fost obţinute tocmai folosind aceste reţele. Concluziile le trageţi dumneavoastră.
„Petrec pe reţelele de socializare aproximativ 3-4 ore pe zi, dar când sunt în sesiune mă limitez la 2, pentru că o bună parte din timp îl petrec învăţând. Cel mai mult stau pe Instagram, WhatsApp şi YouTube, dar dacă chiar n-am de lucru sau am mai mult timp liber, stau şi pe TikTok. Le folosesc în principal pentru comunicare, adică să vorbesc cu prietenii, familia, colegii etc., şi divertisment. Nu am ceva la care mă uit în mod special, ce îmi apare pe feed. În ceea ce priveşte informarea, ştirile, le caut pe site-urile de ştiri locale fie că sunt din oraşul în care stau, fie din Bistriţa, când sunt curioasă să văd ce se mai întâmplă pe acasă. Mai urmăresc pe Instagram câteva pagini de ştiri, pentru că e mai comod să îmi apară în feed decât să caut şi e o modalitate bună de a afla lucruri, fără să le cauţi neapărat. Legat de ştirile politice, mă uit pe YouTube la Recorder, mi se pare de încredere”, a declarat Laura Cojan, studentă, 22 de ani.
„De obicei, stau pe reţelele de socializare în jur de 2 ore, asta face 14 ore pe săptămână, şi consider că e un timp decent. Folosesc cel mai mult Instagram şi mai rar TikTok. Pe WhatsApp nu prea vorbesc, mai mult colegii şi profesorii pe grupuri. Cel mai mult stau pe Instagram şi îl folosesc în principal pentru socializare, sau mă uit pe feed, că algoritmul îmi arată postări despre interesele mele, în general muzică: glume, concerte sau ştiri despre trupele mele preferate. Nu caut neapărat informaţii despre politică, dar mă mai documentez şi despre asta, mai ales că urmăresc câteva pagini de ştiri locale sau naţionale, şi mai apar postări despre subiectul acesta, dar nu numai”, a declarat Alex Stoicescu, elev, 16 ani.
„Petrec cam 2 ore pe zi pe reţele sociale, Instagram pentru entertainment şi să vorbesc cu prietenii. Îl folosesc şi pentru informaţii ce se leagă de subiecte de care sunt interesat, dar şi pentru Fun Fact-uri. Urmăresc câteva pagini de ştiri locale, iar dacă găsesc un articol care îmi sare în ochi, care mi se pare interesant, intru pe link şi îl citesc. Pe YouTube mă uit destul de rar, nu am timp să stau prea mult, dar mă uit la anumiţi creatori când mănânc sau seara înainte să mă culc. În schimb îl folosesc pentru ştiri şi informaţii politice, naţionale şi internaţionale. Am mai multă încredere în creatori independenţi când vine vorba de astfel de subiecte”, a declarat Cristian Mărginean, elev, 17 ani.
„Trebuie să recunosc că stau destul de mult pe Instagram şi TikTok, în jur de 6-7 ore pe zi. Cel mai mult stau pe Instagram socializând cu prietenii. Fiind toţi foarte ocupaţi perioada asta, e greu să ne întâlnim, plus că e frig afară şi nu avem mereu bani să stăm într-un local. E simplu să vorbim pe Instagram, avem un grup şi chiar dacă câţiva au treabă, e mereu cineva care procrastinează şi e activ. Mă ghidează curiozitatea, şi stau mult pe pagini de ştiri din lume, mi se pare interesant să aflu ce se mai întâmplă, sau mă interesez cum pot călători prin lume cât mai ieftin. Sunt numeroase pagini de «travel» şi îmi face plăcere să mă uit pe ele. Nu urmăresc pagini de meme-uri, poate dacă mai apar la pagina de «Explorer». Pe WhatsApp nu stau mai deloc, nici nu prea aş avea de ce, în schimb petrec mult timp uitându-mă la pozele din Galerie, mă face nostalgică”, a declarat Daria Bândeanu, elevă 18 ani.
„De obicei, folosesc dispozitive electronice precum calculatorul şi telefonul. În total, petrec cam 3 ore pe zi. Folosesc internetul în general în scop informativ, pentru şcoală şi pasiunile mele. În rest, când am 10-15 minute libere, deschid telefonul şi mă uit pe Instagram, de exemplu, pentru scop recreativ sau divertisment. Prefer să îmi ocup timpul cu alte activităţi, cum ar fi desenatul, cântatul la chitară sau cititul, uneori. În afară de Instagram, mai folosesc WhatsApp, unde pot vorbi cu părinţii mei; îl folosesc pentru şcoală sau pentru activităţi extraşcolare, fiind o metodă rapidă de a comunica. Reţelele de socializare şi internetul le consider nişte lucruri utile uneori. Îmi place faptul că am aproape orice informaţie la doar câteva apăsări de ecran distanţă. Principalele puncte de interes pentru mine în navigarea pe internet sunt informaţiile despre artiştii mei preferaţi, curiozităţi şi documentare. Încerc să filtrez cât de mult ceea ce caut, pentru a evita informaţiile eronate. Totuşi, nu îmi place că generaţia mea ajunge să nu mai poată trăi fără tehnologie. Telefonul devine o extensie a mâinii şi poate deveni enervant. Cred că ne pierdem din umanitate. Tehnologia este bună şi ne ajută în multe lucruri, dar trebuie să învăţăm să o controlăm noi, nu ea pe noi.” a declarat Alin Hancu, 18 ani.
„În medie, petrec între 5-7 ore pe zi pe internet, deşi durata aceasta poate varia în funcţie de activităţile la care iau parte zi de zi. În zilele în care am mai multe teme sau proiecte de realizat, timpul meu petrecut online poate fi mai scurt, în timp ce în weekenduri sau în vacanţe, tind să petrec mai mult timp conectată. În ciuda acestor aspecte, mă străduiesc să menţin un echilibru între activităţile online şi cele offline, precum munca pentru şcoală, lectura sau timpul petrecut cu prietenii şi familia. Utilizarea internetului este extrem de diversificată pentru mine. În primul rând, îl folosesc pentru studiu şi informare, accesând articole ştiinţifice şi tutoriale diverse care mă ajută să înţeleg mai bine anumite materii şcolare. În al doilea rând, internetul este o sursă de divertisment, fie că urmăresc filme, fie că ascult muzică. De asemenea, îl folosesc pentru a comunica cu prietenii şi familia prin mesaje sau apeluri video. Nu în ultimul rând, internetul îmi oferă oportunitatea de a mă exprima creativ, de cele mai multe ori prin editare foto-video. Printre platformele pe care le folosesc cel mai des se numără Instagram, unde urmăresc prieteni şi pagini de interes, TikTok, pentru conţinut video distractiv şi informativ, şi WhatsApp, care îmi permite să păstrez legătura cu cei apropiaţi. Încerc să fiu selectivă în ceea ce priveşte conţinutul pe care îl consum şi să evit expunerea excesivă la informaţii irelevante sau false. Ceea ce îmi place la internet este faptul că oferă acces rapid la informaţii şi resurse educative, facilitând dezvoltarea personală. Este de apreciat şi faptul că pot comunica instantaneu cu oameni din întreaga lume, menţinându-mi relaţiile sociale chiar şi la distanţă. În plus, internetul este o platformă vastă pentru creativitate şi exprimare liberă, permiţându-mi să descopăr şi să explorez diverse domenii de interes. În schimb, ceea ce mă deranjează este cantitatea mare de informaţii false şi manipulatoare, care pot induce în eroare utilizatorii neatenţi. De asemenea, reţelele de socializare pot deveni nocive din cauza comparaţiilor sociale şi a presiunii de a avea o imagine «perfectă». Un alt aspect negativ este dependenţa pe care internetul o poate genera, reducând timpul petrecut în activităţi reale, cu impact pozitiv asupra sănătăţii mentale şi fizice”, a declarat Eva Adam, 15 ani.
„Pe telefon stau cel puţin 4 ore pe zi. În perioadele de vacanţă sau în weekenduri, pot depăşi acest prag cu uşurinţă. Tehnologia mă ajută să comunic cu alţi oameni. Asta este unul dintre principalele motive pentru care petrec atât de mult timp pe telefon. Deşi sunt acel gen de persoană care este interesată de ceea ce se întâmplă în ţară, citesc presă, dar nu cea clasică. Pentru mine, presa clasică şi-a pierdut credibilitatea. Multe dintre informaţiile oferite de presă ajung să fie false, iar eu încerc să am grijă de unde citesc. Majoritatea ştirilor pe care aleg să le citesc sunt de pe Instagram, unde comunic cel mai mult. WhatsApp îl folosesc doar pentru şcoală, iar YouTube şi TikTok sunt pentru a mă relaxa; deşi prefer să consum materiale care îmi pot fi utile la un moment dat. Tehnologia este un lucru bun. Mi-am făcut mulţi prieteni prin intermediul tehnologiei. Accesul la informaţie este mult mai mare, iar informaţiile false sunt tot mai multe. Acesta este singurul lucru care îmi displace la tehnologie: dezinformarea”, a declarat Renata Szanto, 17 ani.
Sanda Viţelar
Mihai Furnea
Adrian Murariu