Magda Demetrescu – câştigătoarea primului concurs „Miss România”
Primul concurs „Miss România” datează din 1929 şi a fost câştigat de Magda Demetrescu, în vârstă de 18 ani.
Concursul de Miss, în anii ’20 – ’30, urmărea sporirea sentimentelor de identitate naţională în toate provinciile României Mari şi afirmarea aspiraţiilor naţiunii în cadrul competiţiilor internaţionale. Astfel, „Miss România” trebuia să reprezinte echilibrul, cât mai aproape de perfecţiune, între tradiţie şi modernitate. Imaginea celei mai frumoase românce trebuia să fie „artistică dar în acelaşi timp comercială, ingenuă dar angajată politic, modernă dar modelată după idealul feminin tradiţional”, după cum apreciază istoricul Vlad Mihăilă în lucrarea „Frumuseţea în slujba naţiunii. Primele concursuri «Miss România» (1929-1933), citat într-o postare a Arhivelor Naţionale ale României.
Revista „Realitatea Românească” – notează sursa citată – a relatat pe larg, în numerele publicate de-a lungul anul 1929, parcursul acestui important eveniment monden, de la selecţiile judeţene până la participarea câştigătoarei „Miss România” la concursul „Miss Univers” din acel an.
Evenimentele de acest fel erau organizate de publicaţiile ilustrate ale vremii, care dispuneau de distribuţie naţională şi, evident, profitau economic de pe urma acestora. Astfel, prima „Miss România” a fost domnişoara Magda Demetrescu din Bucureşti. Concursul a fost organizat de „Realitatea Românească”, publicaţie care care nota: „Magda Demetrescu, aleasă regina frumuseţii româneşti de un comitet de experţi sub patronajul d-lui ministru de interne, are asupra tuturor celorlalte regine din România meritul că e a noastră nu numai prin nume (ce simplu românesc! ce vechi şi urban românesc!) ci şi prin calitatea şi caracteristicile frumuseţii ei.
… Magda e voinică fără brutalitate, cum sunt româncele sănătoase care se luptă dimineaţa la fereastră cu plapomele, saltelele şi perinele albe, sau cu znopii în câmp, până seara, căci nevoia muncii e în ţesătura cărnii, în echilibrul graţiei lor trupeşti. Gura Magdei tăiată din plin nu e nici vulgară, nici obraznică: e o conştiinţă delicată dar fermă a frumuseţii, o gură inteligentă, suavă şi împăcată, fără umilire şi fără tragism, cu fericirile care se impun şi pe care le cere viaţa.”
La concursul „Miss Univers”, care a avut loc la Galveston, în Statele Unite ale Americii, la 11 iunie 1929, Magda Demetrescu s-a clasat pe poziţia a doua, după „Miss Austria” – Liesl Goldarbeiter – care a fost desemnată cea mai frumoasă fată din lume …O singură concurentă a mai venit în discuţie, domnişoara Magda Demetrescu. Aceasta a obţinut souă voturi din totalul de şapte.
În afară de aceste două, nici o alta dintre cele 11 concurente la acest titlu n-a fost luată în consideraţie.
Trebuie să considerăm aceasta drept un success deosebit pentru ţara noastră.
În mijlocul atâtor frumuseţi, România îşi menţine reputaţia de-a avea cele mai frumoase femei.”
… şi Smaranda Brăescu, prima româncă paraşutist
La 19 mai 1932, Smaranda Brăescu a devenit campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt de la înălţimea de 7.315 m, cu durata de aproximativ 25 de minute, acest record fiind depăşit cu doar câţiva metri abia peste 20 de ani. Zborul a fost realizat cu un avion „Cessland”, pe aerodromul din Sacramento, în apropiere de San Francisco, SUA. Recordul ei a fost omologat de aeroclubul din Washington, Smaranda Brăescu fiind declarată „campion mondial absolut”, devenind „prima sportivă a lumii”.
Smaranda Brăescu s-a născut în 1897 în satul Hănţeşti, în actualul judeţ Galaţi. Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din Bucureşti, secţia de Artă Decorativă şi Ceramică.
În 1928, a executat primul salt cu paraşuta, de la o înălţime de 600 m, pe aerodromul Staaken, în apropiere de Berlin, devenind astfel prima femeie paraşutist din România. În octombrie 1928 a participat la mitingul aerian de la Băneasa, unde a executat primul salt în ţară, devenind un simbol al paraşutismului în România.
Smaranda Brăescu a fost una din puţinii instructori de paraşutişti militari, activând ca instructoare la Batalionul 1 de paraşutişti de la Băneasa. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost activă ca pilot în celebra „Escadrilă Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit.
Pe lângă recordul mondial absolut de altitudine la saltul cu paraşuta, realizat în 1932 în Statele Unite ale Americii, Smaranda Brăescu mai are în palmaresul aeronautic o serie de raiduri aeriene europene, precum şi participarea la numeroase mitinguri aeronautice interne şi internaţionale. Pentru rezultatele obţinute, a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică, clasa „Crucea de Aur” cu două barete, primul ordin nu numai din România, ci şi din lume creat special pentru aviatori.
Foto: Smaranda Brăescu felicitată de Carol A. Davila, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Washington în perioada 1929-1938.
Bibliografie selectivă: Ana Maria Sireteanu, Tudor Sireteanu (coord.), «Jurnalul celebrei Smaranda Brăescu», Editura Vremea, Bucureşti, 2010: Sorin Turturică, «Aviatoarele României. Din înaltul cerului, în beciurile Securităţii», Editura Vremea, Bucureşti, 2015. (sursa şi foto – Arhivele Diplomatice al Ministerului de Externe)
Ileana Sandu