Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) au transmis un comunicat prin care condamnă ferm tentativa de modificare a condiţiilor de pensionare. Potrivit documentului, acţiunea Guvernului este „iresponsabilă și lipsită de loialitate constituțională”.
Magistraţii suţin că iniţiativa legislativă „reflectă încălcarea de către stat a obligațiilor asumate fată de magistrații în funcție, la accederea în profesie, mascând incapacitatea factorilor de decizie politică de a identifica și adopta o soluție legislativă adecvată pentru îndeplinirea obiectivelor din Jalonul 215 – Componenta C 8 PNNR.”
În materialul remis presei, cele patru Asociaţii ale magistraţilor din România arată că o tentativă similară de modificare a fost deja declarată neconstituţională.
„Potrivit modificărilor legislative din 2023, vârsta de pensionare a magistraților este de 60 de ani, cu o creștere eșalonată până la această limită. Proiectul prezent mărește vârsta de pensionare la 65 de ani și propune o eșalonare cu 4 ani la fiecare an, având același rezultat: creșterea directă a vârstei de pensionare la 65 de ani, fără nicio etapizare, cu încălcarea flagrantă a deciziei CCR. Este, prin urmare, de neînțeles lansarea unei propuneri legislative mai drastice decât cea care a făcut obiectul controlului de constituționalitate în anul 2023, stabilindu-se contrarietatea acesteia cu prevederile Constituției”, se arată în document.
În continuarea, magistraţii vorbesc despre „campania constantă de denigrare, decredibilizate a sistemului judiciar și antagonizare a cetățenilor față de magistrați nu servește decât unui singur scop: identificarea unui vinovat de serviciu pentru problemele cu care se confruntă societatea și pentru care factorul politic este incapabil să identifice soluții legislative și măsuri administrative adecvate de remediere. O asemenea campanie conduce la destabilizarea violentă și ireversibilă a puterii judecătorești care este și trebuie să rămână unul dintre pilonii democrației și ai unui stat de drept, cum sublinia un președinte CEDO. Acest linșaj public nu numai că erodează imaginea sistemului judiciar, ci conduce și la o segregare a societății civile, distrugând sistematic și conștient încrederea în deciziile instanțelor judecătorești, din moment ce judecătorii, și numai ei, sunt prezentați ca fiind sursa tuturor problemelor bugetare, cu ignorarea celorlalte peste 200.000 de pensii de serviciu și speciale ale bugetarilor, precum și a condițiilor de pensionare ale acestora. Prin construirea unui eșafodaj de neadevăruri flagrante, ca urmare a evidențierii unor exemple izolate și a generalizării acestora, sau ca urmare a prezentării unor date financiare neverificabile de către opinia publică, de natură a crea frustrări sociale, se realizează o anulare treptată a puterii judecătorești, contrar fundamentului ei constituțional.
În afară de a impune judecătorilor și procurorilor rămânerea în sistem până la vârsta de 65 de ani, fără o reală etapizare și fără asigurarea predictibilității necesare, propunerea legislativă nu aduce în concret scăderi ale cheltuielilor cu pensiile de serviciu, nefăcând decât să sublinieze abordarea neloială. Proiectul exclude, în esență, posibilitatea pensionării pentru colegi care au o vechime considerabilă exclusiv în magistratură, eliminând creșterea graduală a vârstei de pensionare.
Pentru a sublinia dezinformarea flagrantă, arătăm că la 15.10.2024, Comisia Europeană a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a celor șase ținte și a 62 din 68 de jaloane legate de cea de-a treia cerere de plată a României în cadrul PNNR, constatând că a intrat în vigoare un nou cadru legislativ care justifică atingerea țintei privind reforma sistemului public de pensii, singurele jaloane neîndeplinite fiind, la momentul respectiv, cele referitoare la reformele guvernanței întreprinderilor de stat, investițiilor din domeniul transporturilor și la reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor – concluzie determinată de intrarea în vigoare a Legii nr. 282/2003 și a modificărilor Codului Fiscal.”
De asemenea, magistraţii subliniază „Comisia Europeană nu a impus creșterea vârstei de pensionare în scopul îndeplinirii jalonului 215, ci, dimpotrivă, a subliniat necesitatea respectării deciziilor Curții Constituționale cu privire la pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.
Sistemul judiciar a solicitat în repetate rânduri celorlalte puteri ale statului „să respecte statutul constituțional al judecătorilor, ale cărui repere constituționale se regăsesc în prevederile art. 124 alin. (3) și art. 125 din Constituția României, și să își asume principiile stabilității și previzibilității acestui statut”, instanțele adoptând unanim Hotărârea nr. 5/31.10.2022 a ÎCCJ. Însă, propunerea legislativă din prezent atestă pe deplin ignorarea standardelor minime de dialog, transparență și bună-credință, desconsiderând nu doar cerințele legitime ale corpului de magistrați, ci și jurisprudența CCR și a CJUE.
Solicităm judecătorilor ÎCCJ ca, în Secții Unite, să aibă în vedere sesizarea Curții Constituționale pentru controlul legii înainte de promulgare, Premierului să își asume o întrevedere cu asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor și CSM să ia în discuție convocarea adunărilor generale ale judecătorilor și procurorilor pentru a dezbate acest proiect. De asemenea, față de proiectele de acte normative succesive și de legile succesive adoptate în ultimii ani, față de modificarea și remodificarea statutului judecătorilor și procurorilor, precum și față de punerea și repunerea anuală în discuție a statutului magistraților, cu eliminarea principalelor elemente ce configurează stabilitatea și previzibilitatea acestuia, solicităm Președintelui CSM să aprecieze asupra necesității sesizării CCR cu privire la conflictul juridic de natură constituțională între puterile statului.”
Sanda Viţelar