Ileana Sandu
Deşi am păşit în epoca digitalizării, a medicinei de ultimă generaţie şi a roboţilor inteligenţi, tot mai mulţi oameni se întorc cu faţa spre stele, vrăji şi forţe „nevăzute”. Practici considerate cândva de domeniul superstiţiei sau al „vrăjitoriei băbeşti” sunt acum la modă, promovate intens pe reţelele sociale şi practicate uneori chiar ca stil de viaţă. De la astrologie şi Tarot până la farmece sau invocarea spiritelor, ocultismul a revenit în forţă în secolul XXI.
Lucian Blaga, în „Eonul dogmatic” (1936), face o analiză profundă a evoluţiei spiritului uman şi prevesteşte, cu intuiţie remarcabilă, revenirea interesului pentru mister, mit şi ocult, într-o epocă în care se credea că ştiinţa va explica totul: „După o epocă pozitivistă şi raţionalistă, va veni o vreme în care omul se va întoarce către mit, mister şi magie.”
Termenul „ocult” provine din latină (occultus) şi înseamnă „ascuns” sau „secret”. Ocultismul desemnează totalitatea practicilor care pretind accesul la realităţi invizibile: forţe cosmice, energii supranaturale, spirite, demoni, entităţi sau chiar dimensiuni paralele.
Rădăcinile acestor credinţe sunt străvechi. Babilonienii interpretau mişcările planetelor ca semne divine, druizii foloseau rune pentru divinaţie, egiptenii scriau formule magice în morminte pentru ghidarea sufletelor. În Evul Mediu, alchimiştii căutau „piatra filozofală”, iar în perioada Renaşterii, ocultismul a fost practicat chiar de savanţi renumiţi precum Isaac Newton sau John Dee.
În rândul practicilor oculte populare astăzi se numără:
*Astrologia – Hărţile astrologice, horoscoapele zilnice şi interpretările personalizate sunt din nou la modă, mai ales în rândul tinerilor de pe TikTok.
* Cărţile de Tarot – Cărţile cu simboluri misterioase, folosite pentru „ghicirea” trecutului, prezentului şi viitorului, sunt din ce în ce mai căutate. În 2024, cărţile de Tarot s-au numărat printre cele mai bine vândute produse „spirituale” online în SUA.
* Wicca (vrăjitoria modernă) – O religie neopăgână care promovează armonia cu natura, magia ritualică şi celebrarea fazelor lunii. Practicanţii folosesc lumânări, ierburi, cristale şi invocaţii. Wicca este recunoscută oficial ca religie în mai multe ţări occidentale.
* Magia albă şi neagră – Ritualuri pentru „vindecare”, „desfacerea farmecelor”, „legarea unei persoane” sau „noroc în bani” sunt practicate şi promovate pe internet. Există forumuri şi chiar „şcoli online de magie”.
* Spiritismul şi Ouija – Contactul cu spiritele a cunoscut un „reviriment” după pandemie. Plăcile Ouija se vând la liber pe Amazon sau în magazine de jucării, deşi sunt controversate pentru impactul psihologic asupra tinerilor.
* Parapsihologia – Domeniul studiază presupuse fenomene paranormale precum telepatia, clarviziunea sau „percepţia extrasenzorială”. Deşi neacceptată ca ştiinţă, are mii de adepţi şi grupuri de cercetare în toată lumea.
* Satanismul modern – Mişcări precum Biserica lui Satan sau Templul Satanic promovează o filozofie bazată pe egoism, libertate absolută şi respingerea dogmelor religioase. În SUA, Templul Satanic a obţinut recunoaştere legală şi a cerut chiar instalarea unui monument satanic într-un spaţiu public.
În timpul pandemiei de COVID-19, vânzările de cristale „vindecătoare” şi beţe de salvie (pentru „purificare energetică”) au explodat în magazinele online.
Unele şcoli americane au raportat cazuri de elevi care au încercat să „cheme spirite” în pauze, inspirându-se din trenduri virale de pe TikTok.
În România, astrologii şi „clarvăzătorii” sunt consultaţi în mod regulat, inclusiv de politicieni. Unii se promovează ca „bioenergeticieni” sau „consilieri spirituali”.
Psihologii explică fascinaţia pentru ocult prin mai multe motive:
* Nevoia de sens: într-o lume haotică, ocultul oferă o iluzie de ordine şi sens personal.
* Dorul de mister: oamenii sunt atraşi de necunoscut şi de ideea că „există mai mult decât se vede”.
* Criza religiei tradiţionale: în contextul scăderii încrederii în religie şi instituţii, mulţi caută alternative spirituale.
* Influenţa reţelelor sociale: videoclipuri scurte, vizuale, cu ritualuri sau „testimoniale” conving tinerii uşor impresionabili.
* Lipsa educaţiei ştiinţifice: mulţi nu ştiu să distingă între ştiinţă reală şi pseudoştiinţă.
Deşi pare inofensiv, ocultismul nu este întotdeauna un joc. În spatele unor aparente „consultanţe spirituale” se ascund deseori: escrocherii financiare, cu tarife mari pentru „ritualuri” sau „dezlegări”; dependenţă psihologică, prin căutarea obsesivă de răspunsuri la problemele vieţii; infiltrări religioase periculoase, în special în cazurile de satanism sau invocarea spiritelor.
Chiar dacă suntem în secolul XXI, în România sute de persoane apelează zilnic la ghicitoare, vrăjitoare sau „bioenergeticieni” care pretind că pot schimba destinul, dezlega farmece sau aduce înapoi persoana iubită. Deşi multe dintre aceste cazuri se dovedesc a fi escrocherii, fenomenul rămâne adânc înrădăcinat în mentalitatea populară.
În satele româneşti, „babele” care „se pricep” la ghicit în cafea, cărţi sau semne ale sorţii erau văzute ca persoane cu har. Multe familii au crescut cu aceste poveşti.
De asemenea, lipsa de încredere în instituţii şi spune cuvântul: când nu găsesc soluţii în sistemul medical, juridic sau social, unii oameni se îndreaptă către „soluţii alternative”.
Probleme precum boala, datoriile sau relaţiile distruse îi determină să creadă orice promisiune de „dezlegare” sau „salvare miraculoasă”.
Metodele cele mai des întâlnite sunt: ghicitul în cafea – presupusă capacitate de a interpreta formele lăsate de zaţ în ceaşcă; cărţile de joc – metoda „de cartomantie” prin care se ghiceşte în cărţi obişnuite sau speciale; ritualuri de magie albă sau neagră – inclusiv stropiri cu apă sfinţită, legături cu aţă roşie, îngroparea unor obiecte; invocarea „duhurilor” sau „strămoşilor” – pentru protecţie, vindecare sau răzbunare.
Unele „vrăjitoare” percep sume între 100 şi 5.000 de lei pentru o „rezolvare completă”. Există cazuri mediatizate în care victimele au fost păcălite cu zeci de mii de euro, sub pretextul că „li s-a făcut vrăjitorie” şi trebuie „dezlegată urgent”.
Poliţia Română a înregistrat de-a lungul anilor numeroase dosare penale pentru înşelăciune, dar anchetele sunt dificil de dus la capăt. Multe victime nu recunosc că au fost înşelate – fie din ruşine, fie pentru că cred cu tărie că „ceva s-a schimbat” după ritual.
Caz celebru: În 2019, o femeie din Bucureşti a reclamat că o ghicitoare i-a luat peste 80.000 de lei în decurs de 6 luni. Aceasta îi promitea că „îi va salva fiul de un blestem trimis de o rudă invidioasă”.
Deşi nu există o interdicţie clară împotriva ghicitului sau a „consultanţei spirituale”, legea pedepseşte înşelătoria atunci când se dovedeşte că o persoană a profitat de vulnerabilitatea altei persoane pentru a obţine bani sub promisiuni false.
Ghicitoarele nu au obligaţia legală de a-şi dovedi „abilităţile”, dar au responsabilitatea de a nu înşela. În caz contrar, pot fi acţionate în justiţie pentru înşelăciune.
Deşi multe persoane care practică ghicitul, vrăjitoria sau „consultanţa spirituală” se prezintă drept binevoitoare sau „trimise de destin”, există câteva semnale clare care ar trebui să-ţi aprindă un beculeţ roşu:
* Ţi se cer sume mari de bani pentru „dezlegări”, „ritualuri speciale” sau „protecţie”. Dacă ţi se spune că trebuie să plăteşti mii de lei pentru a scăpa de un „blestem”, ai în faţă un escroc. Frica este una dintre cele mai folosite arme.
* Promisiuni de genul „îţi aduc iubirea înapoi” sau „te scap de duşmani într-o săptămână”. Nimeni nu poate garanta astfel de rezultate. Asemenea afirmaţii sunt aproape întotdeauna mincinoase şi manipulate emoţional.
* Te presează să nu spui nimănui şi să revii des. Dacă ţi se spune „nu zice nimic nimănui că se strică vrăja” sau eşti chemat constant pentru „etape” suplimentare, e clar că eşti ţinut într-o capcană psihologică.
* Cer obiecte personale sau poze ale membrilor familiei. Este o metodă frecvent folosită pentru a crea impresia unei „legături energetice”. În realitate, poate fi vorba de manipulare sau, mai grav, de şantaj.
* Folosesc un limbaj vag şi general, dar ţi se pare că „te nimereşte”.„Vezi un bărbat cu ochi căprui în viaţa ta care ţi-a făcut rău…” – aceste formulări sunt intenţionat ambigue ca să se potrivească oricui. E o tehnică psihologică cunoscută drept cold reading.
Bine de reţinut:
Multe dintre practicile prezentate nu au baze ştiinţifice şi pot crea confuzie sau dependenţă, înlocuind gândirea critică cu iluzia controlului asupra vieţii, ajungându-se astfel, la manipulări financiare sau psihologice.
Revenirea ocultului nu este lipsită de pericole. Pe lângă promovarea unei gândiri iraţionale, aceste practici pot duce la manipulare psihologică, escrocherii financiare sau chiar la dezechilibru mental. În unele cazuri extreme, adepţii devin dependenţi de ritualuri sau lideri carismatici, pierzând contactul cu realitatea. În plus, flirtul cu „forţe” invizibile poate deschide uşa unor influenţe spirituale negative, aspect serios mai ales din perspectiva religioasă creştină.
Practici oculte vor exista atâta timp cât omul va fi atras de mister. Dar într-o lume în care putem avea acces la informaţie verificabilă, educaţie şi sprijin psihologic, e important să alegem cu mintea limpede. Adevărata magie nu este în stele sau în cărţi de Tarot, ci în cunoaştere, echilibru şi discernământ. (surse documentare – britannica.com, beinhealth.com, study.com, crestinortodox.ro; foto – pixabay.com)