Ileana Sandu
Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române
Limba română este efigia cea mai pregnantă a românilor. Limba este ca un organism viu care se naşte, creşte, se dezvoltă, îmbătrâneşte şi moare odată cu poporul care a creat-o şi căruia i-a servit ca mijloc de comunicare. De aceea, vorbim de limbi vii şi de limbi moarte. A noastră este vie şi oricât de contaminată este cu neologisme, cu barbarisme, cu hiperurbanisme, cu prescurtări sau cu SMS-uri năstruşnice, nu trebuie să ne temem. Limba română are puterea de a rămâne ea însăşi în ciuda variatelor influenţe.
Nu poţi fi român dacă nu vorbeşti româneşte, deşi poţi vorbi româneşte fără să fii român. În ciuda unor elucubraţii născute din prea multă iubire, din reavoinţă, din ignoranţă sau din dorinţa de a epata (de exemplu: limba română este limba dacică eternăşi nu are nicio legătură cu limba latină; limba română este o limbă balcanică, fără personalitate, sistematizată abia în secolul al XVIII-lea prin relatinizarea sa de către Şcoala Ardeleană; româna este o limbă în care nu ar trebui să ne mai exprimăm, ci s-o folosim doar pentru imprecaţii etc.), limba noastră rămâne viaţa noastră ca popor. Nu există popor pe lume asta care să nu-şi preţuiască, îngrijeascăşi conserve limba. La fel fac ori ar trebui să facăşi românii. Că unii s-au plictisit să audă că limba noastră este „ca un fagure de miere” sau că este „limbă sfântă, limba vechilor cazanii” sau că este principala formă de comunicare verbalăşi scrisă a poporului român, este treaba lor. Azi este mai uşor decât odinioară să te cufunzi în altă limbă, în altă limbă de comunicare. Evident, nu va fi precum limba care vine de la mamăşi de la bunică, dar, pentru urmaşi, se pot schimba şi mamele şi bunicile. Noi, care „locului ne ţinem”, ne-am cultivat limba, am normat-o, i-am stabilit o gramaticăşi am scos-o în lume. Academia Română, încă de la înfiinţare, s-a îngrijit de corectitudinea limbii şi de zestrea ei. În mai bine de un secol, lingviştii români de la Academie au creat Dicţionarul Tezaur al Limbii Române, început înainte de 1900 şi terminat după anul 2000. Este un monument menit şi învingă timpul, în zeci de volume şi cu aproape 200 000 de cuvinte, comentate şi definite după regulile ştiinţei. Mai sunt atlasul lingvistic, colecţia de literatură română (în aproape 250 de volume) şi câte altele! Prin limba noastră comunicăm şi ne prezentăm lumii cu literatura română, adică cu acea pleiadă de lumi recreate de scriitorii români, de la cronicari încoace. În rândul celor 6000-7000 de limbi vii de pe planetă, româna se află – în funcţie de mai multe criterii obiective, fixate de specialişti neromâni – între primele 15-20, ceea ce nu este puţin lucru. Mie îmi place să spun că cea mai importantă creaţie spirituală a poporului român este limba română. S-o păzim aşa cum ne îndemna cândva Ienăchiţă Văcărescu şi s-o dăm frumoasă, caldă, curatăşi strălucitoare feţilor şi fetelor noastre!
Ziua Limbii Române a fost instituită prin Legea 53/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 145 din 19 martie 2013, fiind sărbătorită în România la 31 august, la aceeaşi dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova.
Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italianei, fiind vorbită, în toată lumea, de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au ca limbă maternă. 17 milioane se află în România, unde româna este limbă oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie.
În Republica Moldova, limba română este limbă oficială şi limbă maternă pentru trei sferturi din populaţie, iar în provincia autonomă Voivodina, din Serbia, limba română este una dintre cele şase limbi oficiale.
Limba română este una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos. Este limbă maternă sau este vorbită şi în Ucraina, Ungaria, pe Valea Timocului în Serbia şi în Bulgaria, precum şi în comunităţile etnicilor români din Croaţia, Slovenia, Slovacia sau Polonia.
Emigranţii au dus limba română peste tot în lume: în Israel, 5 % din populaţie provine din România şi vorbeşte limba română. În Italia, Spania, SUA, Canada, Franţa, Germania, Portugalia, Cipru sau Australia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români. Studenţii străini sau cei care au lucrat în România sunt vorbitori de limba română şi se estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care şi-au făcut studiile în România, vorbesc limba română.
Româna este predată în ţări est-europene, unde există comunităţi semnificative româneşti, dar şi în instituţii de învăţământ din 43 de ţări ale lumii, unde este studiată ca limbă străină. (sursa-identitatea.ro)
„Limba noastră-i o comoară…”
* Numărul cuvintelor din limba română e greu de estimat, dar cele mai multe, 80.000, sunt explicate în DEX.
* Cel mai lung cuvânt în limba română se află pe locul 3 în topul celor mai mari cuvinte din Europa. Este un cuvânt greu de pronunţat, cu „doar” 44 de litere: PNEUMONOULTRA-MICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZĂ – defineşte o boală a plămânilor provocată de inhalarea prafului de siliciu vulcanic.
* Limba română este singura limbă europeană în care se poate face o propoziţie completă formată din 8 cuvinte ce conţin doar vocale. Exemplu: „Oaia aia e a ei, eu o iau.”
* Cele mai multe cuvinte din limba română încep cu litera „C” şi sunt în număr de 19.750, iar „Y” este litera cu care încep cele mai puţine cuvinte, şi anume 14.
* Întâlnim şi cuvinte care conţin toate literele cu semne diacritice din alfabetul român: „îmbrăţişând”, „înfăţişând”.
* În DEX vom găsi doar câte un singur cuvânt care începe şi se termină cu literele „h”, „î”, „j”, „x”: „hemistih”, „înzăvorî”, „jivraj”, „xerox”;
* Aproape 40% din totalul cuvintelor din vocabularul limbii române provin din franceză şi italiană, dar avem 3 cuvinte care ne reprezintă tradiţiile în patrimoniul cultural UNESCO: „colind”,„dor”, „doină”, acestea două din urmă neputând fi traduse cu exactitate în altă limbă.
* Cuvântul „Dumnezeu” este una dintre cele mai lungi formule care se referă la divinitate, având trei silabe. În majoritatea limbilor, expresia divinităţii este monosilabică („Dieu”, „God”, „Dio”).
* Cele mai vechi atestări ale unor cuvinte româneşti apar în unele texte slavone cu 1555 de ani în urmă: „abia”: 863-867 d.Hr; „cumătră”: 869-885 d.Hr; „august”: 943 d.Hr.
* Deşi numărul cuvintelor vocabularului limbii române este de peste 80.000, se pare că în viaţa de zi cu zi folosim aproximativ 1.500, printre acestea remarcându-se verbele „a da”, „a lua”, „a face”, „a pune”, „a avea” şi substantivele: „cap”, „mână”, „ochi”.
* Într-o viaţă de 70 de ani, un om rosteşte în jur de un miliard de cuvinte, deci putem spune că în medie repetăm de peste 666.000 de ori fiecare dintre cele 1.500 de cuvinte uzuale din limba română.
* Doar un ardelean poate să formuleze o propoziţie numai din cuvinte compuse din două litere: „No, ni, mă, la el, ce be!”
Cele mai frumoase cuvinte româneşti
În numărul din 15 iunie 1933, revista „Realitatea Ilustrată” lansa cititorilor săi invitaţia de a participa la alcătuirea unui clasament al celor mai frumoase cuvinte din limba română.
Potrivit rezultatului concursului, lista celor zece cuvinte a fost alcătuită din: „dor”, „doină”, „mamă”, „glorie” , „amurg” , „freamăt”, „patrie”, „lacrimă”, „murmur”, „mioară”.
Cele mai noi cuvinte
A treia ediţie a Dicţionarului Ortografic Ortoepic şi Morfologic al Limbii Române (DOOM) cuprinde peste 65.000 de cuvinte, 3.600 fiind neologisme, precum: „a accesoriza”, „acidifiant”, „adresabilitate”, „advertorial”, „sitcom”, „telemuncă”, „teleşcoală”, „vegan”, dar şi multe împrumuturi din engleză (anglicisme): „afterschool”, „audiobook”, „bitcoin”, “Black Friday”, “breaking news” „check-in”, „cool”, „deal”, „dispenser”, „face to face”, „fake news”, „fresh”, „gay”, „hacker”, „hairstylist”, „home delivery”, „like”, „selfie”, „shopping center”, „start-up”, „take away”, „training”, „a updata”, „a upgrada”, „voucher” – devenite frecvente, uneori, în locul unor sintagme româneşti precum ştiri de ultimă oră, ştiri false, livrare la domiciliu, program parţial/redus. etc. Alte noutăţi: „a digitaliza”, „a informatiza”, „operaţionalizare”.
(surse documentare: un.org, dictie.ro, nationaldayarchives.com, identitatea.ro, events.unesco.com, evenimentulistoric.com)