Andrei Roman
Ultimele patru rapoarte anuale ale Serviciului Român de Informaţii (2021–2024) rămân nepublice, deşi au trecut prin Comisia parlamentară de control, deoarece conducerea Parlamentului nu le-a supus votului în plen. Situaţia blochează accesul publicului la o perioadă-cheie din activitatea SRI, marcată de tensiuni geopolitice, ingerinţe externe şi dezbateri legate de mişcarea suveranistă, se arată într-un articol exclusiv al Hotnews.ro.
Fostul preşedinte al Comisiei SRI, liberalul mureşean Ioan Cristian Chirteş, spune că în aceste documente sunt prezentate explicit legături între suveranismul autohton şi actori din afara ţării. Declaraţia sa, făcută pentru HotNews, este fără echivoc: „Se făcea legătura între mişcarea suveranistă şi factori externi, în special Rusia. Decidenţii politici au ştiut că mişcarea suveranistă are legătură cu Rusia, au fost informaţi de SRI. Vorbesc de decidenţii politici la nivel de preşedinte, prim-ministru, miniştri. Ei primesc informări aproape zilnice, aşa cum primesc şi preşedinţii Comisiei de control SRI”.
Chirteş arată că, procedural, SRI a transmis anual rapoartele, Comisia le-a discutat şi le-a aprobat, însă traseul s-a împotmolit la Birourile Permanente Reunite, care nu le-au introdus pe ordinea de zi a plenului. În trecut, spune el, s-au făcut recuperări „la grămadă”, practică pe care o consideră nefirească: „Când am preluat în 2021 preşedinţia Comisiei de control asupra activităţii SRI nu erau introduse în plen rapoartele de cinci ani. Într-o singură şedinţă au fost votate toate. Nu mi se pare normal şi atunci am spus de la tribuna Parlamentului că descărcăm în 15 minute cinci ani de activitate a SRI… Colegilor nu li s-a părut o urgenţă, mie mi s-a părut o urgenţă”.
Fostul senator mureşean insistă că raportarea anuală către public este un exerciţiu democratic elementar, mai ales în cazul unui serviciu cu buget important. „Este o datorie a parlamentarilor pentru că SRI consumă un buget extrem de mare şi cred că cetăţenii sunt datori să cunoască cu ce se ocupă SRI… Nu este democratic nici să rămânem fără director civil la un serviciu de informaţii aşa de important, cum e SRI, şi nici ca rapoartele să nu ajungă în termen normal, într-o societate normală, să-l vadă şi publicul larg cu ce ocupă acest serviciu”, a declarat Chirteş pentru Hotnews.ro.
În acelaşi registru critic, Chirteş subliniază problema conducerii SRI: „Mi se pare grav că de doi ani de zile SRI nu are conducere civilă”. Potrivit acestuia, a încercat să discute atât despre blocajul rapoartelor, cât şi despre numirea unui director civil, inclusiv cu lideri politici de la vârful Executivului şi ai Parlamentului, fără rezultate vizibile.
El reaminteşte şi un episod tensionat din 2024, când, după o audiere a conducerii SRI, declaraţiile sale legate de conexiuni ale unui „competitor electoral” cu ofiţeri GRU au fost urmate de o reacţie publică dură din partea unui fost premier. „Dacă ţineţi minte, când am audiat conducerea SRI şi la o conferinţă de presă am spus ce a spus ministrul Apărării din Moldova de întâlnirea unui competitor electoral cu ofiţeri GRU am fost atenţionat de către fostul prim-ministru Ciolacu din Londra că trebuie să îmi dau demisia”.
Dincolo de poziţiile lui Chirteş, tabloul politic este complicat. Actuali sau foşti demnitari invocă, pe rând, lipsa unei explicaţii pentru blocaj, nevoia unui „dialog” cu instituţia sau corelarea votului pe rapoarte cu numirea unei noi conduceri civile la SRI. Alţi parlamentari califică această legare ca pe o amânare fără temei juridic şi cer deblocarea urgentă a procedurii, pentru ca documentele – odată votate – să devină publice.
Contextul sporeşte miza: în 2024 au existat dezvăluiri oficiale despre operaţiuni cu „modul de operare al unui actor statal” în favoarea unui candidat la prezidenţiale, iar investigaţii penale privind „suport din partea Rusiei” au reaprins discuţiile despre vulnerabilităţi informaţionale şi despre capacitatea instituţiilor de a le gestiona. În acest climat, lipsa de transparenţă asupra rapoartelor pe patru ani creează un vid de informaţii tocmai când societatea are nevoie de claritate.
Pe fond, ceea ce reclamă Chirteş are două componente: respectarea circuitului instituţional (rapoarte transmise – analizate – votate – publicate) şi asumarea politică a semnalelor transmise de SRI despre riscurile interne şi externe. Prima ţine de funcţionarea democratică a Parlamentului: Comisia de control a parcurs partea ei, însă plenul nu s-a pronunţat. A doua ţine de responsabilitatea decidenţilor atunci când primesc informări sensibile – fie pentru a corecta derapaje, fie pentru a comunica onest cu publicul.
În planul imaginii publice, blocarea rapoartelor are efectul previzibil al erodării încrederii. Când o instituţie strategică rămâne, ani la rând, fără validare publică a activităţii sale, iar conducerea civilă întârzie, întrebările se înmulţesc: de ce nu se apasă pe acceleraţie? de ce nu se respectă ritmul anual? Cine beneficiază din ambiguitate? Sincronizarea dintre acest blocaj şi tema suveranismului – cu ramificaţii externe – nu face decât să amplifice suspiciunile.
Pe scurt, miza nu este doar una de calendar parlamentar, ci una de igienă democratică. SRI trimite rapoarte, Comisia le aprobă, plenul le votează, iar societatea află esenţialul. În lipsa ultimului pas, publicul rămâne cu zvonuri, iar actorii politici îşi pasează vina. Din perspectiva lui Ioan Cristian Chirteş, ieşirea din impas cere atât reluarea procedurilor în plen, cât şi repunerea în drepturi a conducerii civile: transparenţă formală şi responsabilitate politică, împreună. Numai aşa se poate restabili un minim standard de predictibilitate într-un domeniu care operează, inevitabil, cu informaţii sensibile, dar care are nevoie, la fel de inevitabil, de încrederea celor pe care îi protejează.
(sursa: Hotnews.ro)