Dr. Diana Pop
Întrebarea despre cât de mult ne influenţează genele durata vieţii continuă să stârnească dezbateri aprinse în comunitatea ştiinţifică. Timp de ani buni, consensul a fost relativ stabil: moştenirea genetică ar explica aproximativ 20–25% din diferenţele dintre oameni în ceea ce priveşte longevitatea, restul fiind atribuit stilului de viaţă, mediului şi accesului la îngrijiri medicale.
Date recente sugerează însă că această proporţie ar putea fi subestimată.
Cercetătorii atrag atenţia că estimările anterioare nu au ţinut cont suficient de schimbările majore intervenite în structura cauzelor de deces de-a lungul ultimului secol. În trecut, o mare parte dintre decese erau provocate de factori externi – accidente, infecţii sau alte ameninţări acute. În prezent, în special în ţările dezvoltate, predomină cauzele interne: degradarea progresivă asociată îmbătrânirii şi bolile cronice legate de vârstă, precum bolile cardiovasculare sau neurologice.
Pentru a evalua mai precis rolul eredităţii, o echipă de cercetători a analizat cohorte extinse de gemeni din ţările scandinave, eliminând din calcul decesele determinate de cauze externe. Au fost incluse, de asemenea, date provenite de la gemeni crescuţi separat şi de la fraţi ai centenarilor din Statele Unite – modele clasice utilizate în studiile de ereditate.
Rezultatele au fost surprinzătoare: după excluderea deceselor prin accidente şi infecţii, contribuţia genetică estimată la variaţia duratei de viaţă a crescut semnificativ, ajungând la aproximativ 50–55%.
Alţi autori subliniază însă că această pondere nu diminuează importanţa factorilor non-genetici. Aproximativ jumătate din variaţia longevităţii rămâne legată de comportamentele individuale, condiţiile de mediu, calitatea sistemului medical şi de procese biologice imprevizibile – cum ar fi erorile celulare care pot sta la baza unor forme de cancer.
Concluzia? Nici genele, nici mediul nu acţionează în mod izolat. Longevitatea este rezultatul unei interacţiuni complexe între patrimoniul genetic şi alegerile noastre de viaţă. Iar pentru cei care caută un răspuns simplu la întrebarea „cât vom trăi e scris în gene?” ştiinţa oferă, cel puţin deocamdată, o explicaţie mai nuanţată decât un procent fix.
Citește și