Dr. Diana Pop
România a fost trimisă de Comisia Europeană în faţa Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), după ce Executivul european a concluzionat că reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) întârzie în mod sistematic plata medicamentelor compensate către farmacii, încălcând astfel prevederile Directivei 2011/7/UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor.
Potrivit Comisiei, farmaciile din România îşi primesc banii, în medie, la 62–79 de zile după expirarea termenului legal de 60 de zile, ceea ce afectează fluxurile financiare ale acestora şi poate pune presiune asupra întregului lanţ de aprovizionare cu medicamente.
Conform legislaţiei europene, instituţiile publice care furnizează servicii medicale trebuie să achite tranzacţiile comerciale în cel mult 60 de zile calendaristice.
„CNAS a depăşit în mod constant acest termen la efectuarea plăţilor către farmaciile care furnizează medicamente pacienţilor. Întrucât nu s-a asigurat că CNAS efectuează plăţile către operatorii de farmacii în termenul prevăzut, România şi-a încălcat obligaţiile care îi revin în temeiul directivei”, arată Comisia Europeană.
Decizia Comisiei Europene vine după mai multe avertismente transmise autorităţilor române. În aprilie 2024, România a primit o notificare oficială privind întârzierile la plată, urmată de un aviz motivat în februarie 2025 şi de un al doilea aviz motivat în ianuarie 2026. Cum Executivul european consideră că problema nu a fost rezolvată, a decis să trimită cazul în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Comisia Europeană atrage atenţia că întârzierile la plată afectează competitivitatea întreprinderilor, reduc capacitatea acestora de a investi şi vulnerabilizează lanţurile de aprovizionare. Totodată, în Raportul privind competitivitatea pieţei unice pentru 2026, instituţia a anunţat că va acorda o atenţie deosebită respectării legislaţiei privind termenele de plată de către autorităţile publice.
„Poziţia proactivă a Comisiei urmăreşte să asigure faptul că toate întreprinderile, în special IMM-urile, care reprezintă 99% din întreprinderile europene, primesc plăţile la timp, astfel încât să poată menţine fluxuri de numerar sănătoase şi să poată investi cu încredere în viitorul lor” precizează Executivul european.
CNAS: „Procedura vizează o situaţie istorică”
Într-o reacţie transmisă miercuri, CNAS susţine că dosarul aflat pe rolul Comisiei Europene are la bază întârzierile semnalate în urmă cu doi ani şi nu reflectă modul în care sunt efectuate plăţile în prezent.
Instituţia aminteşte că procedura a pornit în urma unei sesizări depuse în aprilie 2024 de un grup de farmacii şi afirmă că, între timp, situaţia a fost remediată.
„Procedura vizează o situaţie istorică şi nu reflectă situaţia actuală a plăţilor. Dimpotrivă, în perioada octombrie 2025 – aprilie 2026, România, prin CNAS, a reuşit să elimine întârzierile istorice şi să efectueze plăţile în termenul legal. Mai mult, în luna decembrie 2025, CNAS a reuşit să achite inclusiv aproximativ 16% din sumele care trebuiau plătite în luna ianuarie 2026, reducând şi mai mult timpul efectiv de decontare către farmacii.”
Potrivit reprezentanţilor Casei, în prezent sunt achitate integral medicamentele aferente consumului din luna martie, iar eventualele întârzieri nu sunt cauzate de lipsa banilor, ci de regulile administrative impuse prin Legea bugetului de stat. Acestea permit ordonatorilor principali de credite să efectueze plăţi doar în limita creditelor bugetare lunare aprobate de Ministerul Finanţelor.
Din acest motiv, CNAS a solicitat exceptarea bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate de la acest mecanism.
„Subliniem faptul că anul 2026 este primul an din ultimele două decenii în care bugetul FNUASS (Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate) este construit pe baze echilibrate, ceea ce ar trebui să permită efectuarea plăţilor la termen, cu condiţia ca resursele colectate în fond să fie puse la dispoziţia CNAS în timp util”, transmite instituţia.
CNAS avertizează însă că presiunea asupra bugetului continuă să crească, în condiţiile în care consumul de medicamente s-a majorat cu aproximativ 5 miliarde de lei anual în ultimii trei ani, în principal ca urmare a accesului tot mai larg la terapii inovatoare. Instituţia subliniază că veniturile Fondului nu au crescut în acelaşi ritm, deoarece contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) a rămas la nivelul de 10%.
„Din acest motiv, CNAS a susţinut în mod constant în spaţiul public necesitatea unei reforme profunde a legislaţiei privind stabilirea preţurilor şi rambursarea medicamentelor” mai arată Casa.
În sistemul public de sănătate, farmaciile cumpără medicamentele de la producători şi distribuitori din fonduri proprii, le eliberează pacienţilor, iar ulterior îşi recuperează contravaloarea de la CNAS. Din acest motiv, întârzierile la decontare afectează direct lichiditatea farmaciilor şi capacitatea acestora de a susţine aprovizionarea continuă cu medicamente. Procedura europeană a fost declanşată după plângerile formulate în aprilie 2024 de asociaţii care reprezintă peste 500 de farmacii independente.
Citește și