Valul atacurilor cibernetice asupra instituțiilor publice din România continuă. După blocarea sistemului național de cadastru, compromiterea site-urilor mai multor primării, atacul asupra Direcției Fiscale Brașov și incidentul care a vizat pagina Senatului, miercuri, 29 iulie, a venit rândul Administrației Naționale a Penitenciarelor.
ANP a fost ținta unui atac de tip ransomware care a afectat mai multe stații de lucru și servere. Echipamentele au fost izolate, iar o serie de servicii au fost suspendate: sistemele Infokiosk, telefonia destinată persoanelor private de libertate, platforma pentru programarea vizitelor, conexiunile dintre unități și site-ul instituției. Specialiștii ANP și ai Directoratului Național de Securitate Cibernetică au început investigarea incidentului.
Pentru ca deținuții să își poată exercita drepturile, administrația a revenit temporar la soluții mai puțin digitale. Cererile și petițiile se depun pe hârtie, vizitele se programează telefonic sau direct la ghișeu, iar cumpărăturile sunt organizate prin tabele și deplasarea personalului la magazine. Recompensele care presupun ieșirea din penitenciar au fost amânate până la remedierea situației.
Serviciile celor doi operatori de telefonie au fost repuse în funcțiune miercuri, la ora 20.00, dar restricția de cinci minute pe zi pentru fiecare deținut rămâne valabilă din motive de securitate. Intervalul poate fi folosit pentru un singur apel sau pentru mai multe convorbiri care însumează cinci minute. Serviciul funcționează zilnic, inclusiv în weekend, între orele 7.00 și 24.00.
Citește și: Fosta fabrică Târnava din Sighișoara va fi transformată în școală, locuințe sociale și centru comunitar
Atacul asupra ANP s-a produs la numai 15 zile după ce infrastructura informatică a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară a fost lovită tot de ransomware. Incidentul din 14 iulie a scos din funcțiune e-Terra, MyEterra, serviciile de plăți, Geoportalul și adresele de e-mail ale instituției. Atacatorii au criptat și au șters o parte din infrastructura de virtualizare, iar blocajul a afectat activitatea notarilor, topografilor, băncilor și tranzacțiile imobiliare din întreaga țară. Guvernul a susținut că baza cadastrală și informațiile despre proprietăți nu au fost compromise.
Tot în iulie, site-urile mai multor primării din Covasna, între care Zăbala, Zagon, Micfalău, Boroșneu Mare, Brăduț, Comandău, Ghidfalău, Malnaș și Mereni, au devenit nefuncționale, poliția declanșând verificări. Serverul Direcției Fiscale Brașov a fost atacat cu malware și deconectat temporar, iar site-ul Senatului a întâmpinat probleme de funcționare după o tentativă despre care reprezentanții instituției au afirmat că a fost respinsă. În cazul Senatului nu ar fi fost afectată integritatea datelor.
Nu există, deocamdată, informații oficiale care să demonstreze că toate aceste atacuri au fost coordonate sau realizate de aceeași grupare. Succesiunea lor rapidă arată însă vulnerabilitatea infrastructurii digitale a statului: în numai câteva săptămâni, România a revenit la hârtii la Cadastru, la ghișee în penitenciare și la site-uri indisponibile în administrația locală. Digitalizarea avansează, dar hackerii par să se deplaseze mai repede.
Sanda Vițelar
Fotografie ilustrativă generată cu AI
Urmărește și: