Sanda Viţelar
Un cântec interpretat la o nuntă, purtarea culorilor drapelului maghiar, ascultarea unui post de radio străin sau o simplă opinie despre relaţiile dintre România şi Ungaria puteau atrage, în 1988, atenţia Securităţii. Documente ale Inspectoratului Judeţean Mureş, păstrate în arhiva CNSAS, arată cât de atent erau urmărite discuţiile şi comportamentul cetăţenilor de etnie maghiară.
Buletinele informative din dosarul nr. 7368, volumul 7, cuprind nume, locuri de muncă, opinii şi măsurile dispuse împotriva celor consideraţi „ostili”. Formulările aparţin Securităţii şi trebuie privite în logica represivă a regimului comunist, care putea transforma manifestări obişnuite în presupuse acte „naţionalist-iredentiste”.
Un document din 2 noiembrie 1988 oferă şi dimensiunea supravegherii. În cursul lunii octombrie, Securitatea din Mureş luase măsuri împotriva a 54 de persoane, dintre care 43 erau cetăţeni români. Dintre cei 34 pentru care este precizată naţionalitatea, 31 erau maghiari şi doar trei români. Documentul consemnează că 22 de persoane au fost avertizate, 14 au fost atenţionate, iar asupra altora s-au aplicat „măsuri de influenţare pozitivă”.
Printre cei avertizaţi la începutul lunii august 1988 se aflau Bodo Ianos, în vârstă de 22 de ani, angajat la Cooperativa „Nirajul” din Miercurea Nirajului, Gaal Bela, lăcătuş la Întreprinderea „Electromureş”, şi Szekely Stefan, muncitor pe un şantier din Târnăveni. Securitatea nota despre ei că, la serviciu şi în diferite anturaje, „au colportat ştirile transmise de posturi de radio ostile ţării noastre şi au avut manifestări naţionalist-iredentiste”. Avertizarea s-a făcut în prezenţa şefilor de la locurile lor de muncă, angajaţi să exercite asupra celor trei o „influenţare pozitivă”.
Nici purtarea unor însemne în culorile drapelului maghiar nu trecea neobservată. Szekely Adela-Ana, de 18 ani, şi Veres Maria Gerlinde, de 27 de ani, angajate ale Combinatului Chimic din Târnăveni, au fost atenţionate pentru că „în public, au purtat însemne reprezentînd tricolorul maghiar, acţiune de natură a incita, menţine ori trezi sentimente naţionalist-iredentiste”.
În vizorul Securităţii au ajuns şi membrii unei formaţii muzicale. Puskas Sandor, Henter Jeno, Orban Miklos şi Demeny Zoltan, muncitori din Acăţari şi Târgu Mureş, au fost chemaţi la atenţionare după ce, la o nuntă, ar fi interpretat „cîntece cu conţinut naţionalist-iredentist”. Documentul nu indică titlurile cântecelor şi nici versurile care au dus la această încadrare.
Supravegherea îi viza şi pe intelectualii maghiari. După întâlnirea de la Arad dintre Nicolae Ceauşescu şi liderul ungar Grósz Károly, din august 1988, Securitatea a consemnat opiniile mai multor redactori, profesori şi artişti din judeţ. Elekes Ferencz, redactor al revistei „Új Élet”, era citat spunând: „Nu am aşteptat rezultate deosebite de la această vizită, deoarece, ştiam că nici una din părţi nu va renunţa la poziţia sa. Partea ungară a fost îngăduitoare în problemele discutate şi apreciez că vizita la Arad este un eşec al ungurilor…”.
În acelaşi document apare şi opinia redactorului Elteto Iosif: „Ungurii nu au mai avut politicieni de la Matei Corvin încoace. În mod normal nu trebuiau să se aşeze la masa tratativelor după 3 zile de la propunere. Acum nu se va mai putea dialoga deoarece se va spune că problema în discuţie nu mai este la ordinea zilei. Grosz şi-a însuşit integral părerile preşedintelui României…”. După enumerarea acestor comentarii, raportul precizează fără echivoc: „împotriva persoanelor semnalate cu poziţii negative sînt luate măsuri preventive adecvate”.
Şi cetăţenii ungari veniţi în judeţ erau urmăriţi. Profesorul Szabo Zoltan din Budapesta şi turistul Csiki Sandor au fost consemnaţi pentru că, discutând despre politica de sistematizare, ar fi spus: „Ungaria nu vrea Transilvania, dar nu va admite ca să fie distrusă o populaţie de aproape 2 milioane de maghiari…”. Într-un alt caz, Toth Ioan, cetăţean ungar în vârstă de 42 de ani, a fost avertizat pentru presupuse activităţi de „propagandă emigraţionistă”, iar Matyas Iosif din Deleni şi Galfalvi Gyorgy din Târgu Mureş au fost sancţionaţi pentru că găzduiseră fără forme legale cetăţeni ungari.
Rapoartele arată că informaţiile nu erau strânse doar prin supraveghere directă. Securitatea folosea date de la locurile de muncă, de la organele de partid şi din anturajele celor urmăriţi. Şefii întreprinderilor erau informaţi, iar în cazul tinerilor erau implicaţi inclusiv părinţii, „pentru a-i avea în grijă”. În limbajul instituţiei, toate aceste intervenţii urmăreau „neutralizarea manifestărilor ostile”. În realitate, documentele descriu un sistem care cobora supravegherea până în fabrici, redacţii, locuinţe şi chiar la mesele de nuntă.
Citește și