Ediția a XXIII-a a Universității de Vară „Izvorul Mureșului” a debutat vineri, 14 august, la Covasna, sub tema „Geopolitica identității naționale”. Pentru trei zile, orașul găzduiește dezbateri despre comunitățile românești din țară și din afara granițelor, despre păstrarea identității, cultură, finanțare și rolul statului român în sprijinirea românilor de pretutindeni.
Universitatea de Vară „Izvorul Mureșului”, ajunsă la cea de-a XXIII-a ediție, se desfășoară în perioada 14–16 august 2026, însă, pentru al doilea an consecutiv, manifestarea nu are loc la Izvoru Mureșului. Ediția din acest an este găzduită de orașul Covasna, alegerea localității având, potrivit organizatorilor, atât o explicație practică, cât și una simbolică. Ceremonia de deschidere a avut loc vineri, în prezența participanților și invitaților, cu binecuvântarea bisericească și intonarea Imnului Național al României.
Un mesaj din partea Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, a fost transmis participanților în debutul manifestării.
„Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, mă aflu aici, în mijlocul dumneavoastră, într-un moment de bucurie, spun eu, și să dea Bunul Dumnezeu să ne întâlnim an de an, din ce în ce mai mulți”, a transmis preotul prezent la deschidere.
De ce Covasna?
Mutarea Universității de Vară la Covasna a fost explicată de organizatori inclusiv prin dificultățile financiare tot mai mari întâmpinate în organizarea unui eveniment de asemenea amploare. Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, a subliniat că păstrarea manifestării în calendar presupune un efort important din partea organizatorilor și partenerilor.
„A devenit tot mai dificil în aceste vremuri de restriște să păstrăm vie și să menținem organizarea unui astfel de eveniment care necesită resurse extrem de numeroase, necesită oameni, necesită timp, loc și energie”, a declarat acesta.
Potrivit acestuia, Forumul Civic alături de partenerii săi a depus proiecte pentru obținerea finanțărilor necesare, inclusiv la Secretariatul General al Guvernului și la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Mesajul transmis de acesta a fost unul critic în ceea ce privește nivelul finanțărilor disponibile pentru proiectele dedicate comunităților românești din centrul țării.
„Noi, cu adevărat, aici, în inima țării, ne simțim abandonați”, a afirmat Dragoș Burghelia, referindu-se la numărul redus de proiecte selectate pentru finanțare. El a avertizat că lipsa sprijinului financiar poate afecta inclusiv presa în limba română, activitatea științifică și culturală și proiectele comunităților românești din Harghita, Covasna și Mureș.
„Fără acest sprijin, presa în limba română din Harghita, Covasna și Mureș va dispărea. Fără acest sprijin, sesiunile de comunicare științifică vor dispărea”, a susținut acesta.
În opinia sa, aceeași problemă afectează și activitatea editorială și culturală desfășurată în zonă, precum și întâlnirile, conferințele și proiectele destinate comunităților românești.
„Spiritul Universității de Vară va fi păstrat”
Chiar dacă locul de desfășurare s-a schimbat, organizatorii susțin că numele și spiritul Universității de Vară „Izvorul Mureșului” vor fi păstrate: „Am decis, împreună cu domnul profesor Ioan Lăcătușu, să păstrăm numele de Universitatea de Vară «Izvorul Mureșului» oriunde soarta ne va duce”.
El a amintit ediția de anul trecut, desfășurată la București, și a subliniat că alegerea Covasnei transmite, la rândul ei, un mesaj despre existența și continuitatea comunității românești din această parte a țării. Covasna a fost aleasă și datorită simbolisticii sale pentru comunitatea românească. Organizatorii au făcut referire și la comunitățile românești din Voinești, care au păstrat tradiții, obiceiuri și elemente ale identității locale de-a lungul generațiilor.
„Locul nu a fost ales întâmplător și arată că, în continuare, în Covasna și Harghita, noi, românii, știm să ne organizăm și nu renunțăm, indiferent de provocări”, a spus acesta.
Un alt punct important al deschiderii a fost intervenția Adrianei Gae, vicepreședinte al Institutului Cultural Român, care a vorbit despre proiectele derulate în sprijinul comunităților românești din afara țării. Aceasta a amintit proiecte culturale realizate în Ucraina, Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Ungaria și Bulgaria, precum și acțiuni destinate copiilor și comunităților românești.Printre exemplele oferite s-au numărat spectacole de teatru și muzică românească pentru copii din sudul Basarabiei, ateliere de pictură și sculptură bisericească la Mălăinița, realizarea unor iconostase pentru biserici românești și evenimente culturale organizate în comunitățile istorice.
Aceasta a pledat pentru proiecte desfășurate constant și pentru bugete care să permită continuarea activităților culturale: A proteja identitatea românească aici, în România, și peste hotare, mai ales, înseamnă a proteja cultura română și a o promova la adevărata ei valoare, a promova, până la urmă, imaginea României”. În discursul său, Adriana Gae a vorbit și despre rolul asociațiilor românești din străinătate, pe care le-a descris drept „adevărați ambasadori ai culturii române în lume”. Totodată, aceasta a susținut necesitatea formării unor specialiști și funcționari care să cunoască în profunzime problemele comunităților românești din afara granițelor.
Tema centrală a ediției din acest an – „Geopolitica identității naționale” – a fost abordată și din perspectiva geografiei comunităților românești. În cadrul dezbaterilor au fost enumerate comunitățile românești din Grecia, Albania, Macedonia de Nord, Bulgaria, Serbia, Timoc și Voivodina, Croația, Ucraina, Republica Moldova și Ungaria. În același timp, organizatorii au pus accent pe situația românilor din Harghita, Covasna și Mureș, precum și pe cea a românilor romano-catolici din Moldova.
„Frontierele nu mai sunt astăzi doar geografice”
Una dintre ideile centrale ale dezbaterilor a fost aceea că identitatea națională nu mai poate fi privită exclusiv prin prisma frontierelor teritoriale.
„Frontierele nu mai sunt astăzi doar geografice. Există frontiere culturale. Există frontiere ale memoriei, frontiere simbolice, frontiere lingvistice, frontiere informaționale”, a declarat Lucian Săcălean.
În opinia acestuia, întrebarea esențială nu mai este doar „cine suntem?”, ci și cum reușește o comunitate să își păstreze identitatea într-o lume aflată într-o transformare accelerată. Lucian Săcălean a făcut referire la statutul României de membră a Uniunii Europene și NATO, dar și la faptul că țara este înconjurată de state în care există comunități românești importante.
El a amintit România, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova, dar și comunitățile formate prin migrația românilor în state precum Spania, Italia și Germania.
„O națiune nu se termină acolo unde se termină granița administrativă a statului. Ea continuă prin limbă, prin cultură, prin memorie, prin tradiție și, mai ales, prin sentimentul apartenenței”, a afirmat Lucian Săcălean.
În aceeași intervenție, acesta a pus în discuție și modul în care se formează identitatea națională, susținând că, dincolo de originea unei persoane, identitatea este consolidată prin cultură, educație, memorie și apartenență. Ideea a reprezentat, de altfel, una dintre temele recurente ale deschiderii Universității de Vară: identitatea nu este doar o moștenire, ci și un proces care trebuie susținut permanent prin cultură, educație, instituții și comunitate.
Ediția din 2026 a Universității de Vară „Izvorul Mureșului” continuă în zilele de 15 și 16 august, cu dezbateri dedicate românilor din comunitățile istorice, diasporei, situației comunităților românești din Ucraina, românilor din Harghita, Covasna și Mureș și comunităților romano-catolice din Moldova. Programul include, de asemenea, evenimente religioase și culturale, între care Festivalul „Datina Junilor” și parada portului popular.
Prin mutarea la Covasna, organizatorii susțin că Universitatea de Vară își păstrează obiectivul de a crea un spațiu de dialog între românii din țară, comunitățile istorice și diaspora, punând în centrul dezbaterii una dintre întrebările esențiale ale prezentului: cum poate fi păstrată și consolidată identitatea românească într-o lume în care granițele, comunitățile și formele de apartenență se schimbă rapid.
Din partea autorităților au fost prezenți și reprezentanți ai Parlamentului României, precum și autorități locale, luând cuvântul domnul senator Ionel Carp – vicepreședinte al Comisiei pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse, Culte și Minorități, doamna senator Cristina Dumitrescu – președinte al Comisiei pentru Românii de Pretutindeni, domnul deputat Mihai Neamțu – președintele Comisiei pentru Cultură și domnul deputat Cosmin Andrei.
În paralel, de la nivelul reprezentanților autoritățilorlocale, au fost prezenți domnul primar al orașului Întorsura Buzăului, Raul Urdă, domnul Sebastian Cucu, fost subprefect al județului Covasna și doamna Florentina Teacă, consilier local în orașul Covasna.
Diana Cărburean