Legea salarizării, făcută și desfăcută pe genunchi. Cine câștigă și cine pierde în ultima variantă

Noua lege a salarizării a ajuns un soi de tombolă bugetară: în mai s-a promis una, în iulie s-au împărțit majorări, iar în august Guvernul a venit cu radiera și a șters peste un miliard de lei din nota de plată. În numai trei luni, aceeași funcție a putut trece de la creștere la scădere, fără ca angajatul să mai înțeleagă dacă reforma îi aduce bani în plus, un salariu înghețat sau doar încă o promisiune frumos ambalată.

După ce negocierile din iulie au umflat numeroase grile, constrângerile bugetare au readus Executivul cu picioarele pe pământ. Valoarea de referință a fost redusă de la 4.100 la 4.000 de lei, iar impactul bugetar al legii a coborât de la 12,1 miliarde la 11,08 miliarde de lei. Peste 1,02 miliarde de lei au dispărut astfel din proiect înainte ca legea să ajungă măcar în Parlament.

În spatele procentelor sunt însă profesori, cercetători, grefieri, polițiști, militari, diplomați, funcționari, angajați din cultură și demnitari. Unii rămân cu majorările obținute la negocieri, alții pierd până la 18,5% față de prima variantă, iar câteva funcții primesc creșteri de peste 60%. Reforma care trebuia să aducă ordine produce, deocamdată, o hartă complicată a câștigătorilor și perdanților.

Ce se schimbă pentru toate categoriile

Salariul de bază din noua grilă se calculează prin înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea de referință. În iulie, aceasta era de 4.100 de lei. În varianta din august, valoarea a fost redusă la 4.000 de lei.

Dacă un coeficient nu se modifică, salariul prevăzut în grilă scade automat cu aproximativ 2,44%.

IndicatorVarianta din iulieVarianta din augustDiferență
Valoarea de referință4.100 lei4.000 lei−100 lei
Impactul bugetar suplimentar12,10 miliarde lei11,08 miliarde lei−1,02 miliarde lei
Coeficienți comparați2.9802.980—
Coeficienți nemodificați—2.58286,6%
Coeficienți reduși—1113,7%
Coeficienți majorați—2879,6%

Dintre salariile din grilă care pot fi urmărite în toate cele trei variante, aproximativ 95,6% sunt mai mici în august decât în iulie. Doar 4,4% cresc în ultima etapă.

Educație: profesorii universitari pierd din grilă, unele funcții administrative câștigă masiv

În învățământ nu există o evoluție comună pentru toți angajații. În timp ce salariul prevăzut pentru un profesor universitar cu vechime mare scade, unele funcții administrative din unitățile de învățământ păstrează creșteri de aproximativ 65% față de prima variantă.

Funcția analizatăMai 2026Iulie 2026August 2026Efectul final
Profesor universitar, vechime peste 25 de ani16.400 lei16.400 lei16.000 lei−400 lei față de mai și iulie, respectiv −2,44%
Unele funcții de contabil-șef din învățământValoare de bază neprecizatăCreștere de aproape 70%Mică reducere față de iulieRămân cu aproximativ 65% peste nivelul din mai
Unele funcții de secretar-șef din învățământValoare de bază neprecizatăCreștere de aproape 70%Mică reducere față de iulieRămân cu aproximativ 65% peste nivelul din mai

Pentru profesorul universitar, reducerea provine din coborârea valorii de referință. În cazul contabililor-șefi și secretarilor-șefi, majorarea obținută în iulie a fost suficient de mare pentru a supraviețui corecției din august.

Citeşte şi: Directorul general al ARR, trimis în judecată pentru o mită de 115.100 de euro. Examene fraudate pentru sute de candidați

Cercetare: una dintre cele mai dure reduceri

Cercetarea este afectată atât de diminuarea valorii de referință, cât și de reducerea unor coeficienți. Pentru cercetătorul științific gradul II, tăierea din proiect este de 2.267 de lei.

Funcția analizatăMai 2026Iulie 2026August 2026Efectul final
Cercetător științific gradul II12.267 lei12.267 lei10.000 lei−2.267 lei, aproximativ −18,5%
Unele funcții de conducere din cercetareValori diferiteAproape nemodificateCoeficienți redușiScăderi de aproximativ 15% față de mai și iulie

Aici nu mai poate fi invocată numai reducerea generală cu 2,44%. Coeficienții anumitor funcții au fost coborâți, iar cele două diminuări se cumulează.

Justiție: scădere față de iulie, dar câștig față de mai

În justiție, ultima variantă ia înapoi o parte din creșterile acordate în iulie, fără să le anuleze integral. Pentru funcțiile analizate, salariile prevăzute în august rămân peste cele din mai.

Funcția analizatăMai 2026Iulie 2026August 2026Efectul final
Prim-grefier/grefier-șef, studii superioare14.760 lei16.400 lei16.000 lei−400 lei față de iulie, dar +1.240 lei și aproximativ +8,4% față de mai
Unele funcții de conducere ocupate cu studii medii9.963 lei13.136 lei12.816 lei−320 lei față de iulie, dar +2.853 lei și aproximativ +28,6% față de mai

Pentru aceste exemple, august înseamnă o corecție, nu o revenire la nivelul inițial. Majorările negociate în iulie rămân parțial în picioare.

Diplomație: printre marii câștigători

Diplomația merge împotriva tendinței generale. Pentru unele funcții, coeficienții au fost majorați suficient de mult încât salariile să crească inclusiv între iulie și august.

Funcția analizatăMai 2026Iulie 2026August 2026Efectul final
Cancelarist relații I, studii superioare5.368 lei6.012 lei9.800 lei+3.788 lei față de iulie și +4.432 lei, aproximativ +82,6%, față de mai
Secretar II/viceconsul9.493 lei9.803 lei12.080 lei+2.277 lei față de iulie și +2.587 lei, aproximativ +27,3%, față de mai

Cancelariștii analizați au una dintre cele mai spectaculoase creșteri din proiect: salariul prevăzut pentru august este cu peste 4.400 de lei mai mare decât cel din varianta din mai.

Administrație: creșteri uriașe pentru unele funcții, scăderi pentru majoritatea valorilor analizate

Administrația cuprinde cele mai multe poziții și unele dintre cele mai greu de explicat diferențe. Anumite funcții primesc creșteri de 46–76%, deși, la nivelul întregii familii ocupaționale, majoritatea valorilor sunt sub cele din mai.

Funcția analizatăMai 2026Iulie 2026August 2026Efectul final
Inspector general de stat adjunct – una dintre pozițiile analizate10.147 lei18.266 lei17.820 lei−446 lei față de iulie, dar +7.673 lei și aproximativ +75,6% față de mai
Consilier parlamentar – una dintre pozițiile analizate8.630 lei11.480 lei12.598 lei+1.118 lei față de iulie și +3.968 lei, aproximativ +46%, față de mai

Situația generală din administrație este următoarea:

Evoluția valorilor din administrație, mai–augustProporție aproximativă
Valori mai mari în august decât în mai45%
Valori mai mici în august decât în mai55%

Așadar, exemplele cu majorări spectaculoase nu trebuie extinse asupra tuturor funcționarilor. Pentru circa 55% dintre pozițiile comparabile, ultima grilă este mai slabă decât cea propusă în mai.

Cultură: cele mai multe majorări rezistă

Cultura este una dintre puținele familii ocupaționale în care balanța finală rămâne predominant pozitivă.

Evoluția salariilor din grila pentru CulturăProporție aproximativă
Valori majorate între mai și iulie87%
Valori care rămân în august peste nivelul din mai73%
Valori care ajung în august sub nivelul din mai27%

Pentru anumite funcții de șef de secție, salariile din august rămân cu procente de două cifre peste cele din mai, iar în unele grile diferența depășește 40%. Datele disponibile nu permit însă aplicarea acestui procent tuturor angajaților din cultură.

Apărare, ordine publică și securitate națională: aproape întreaga grilă pierde față de mai

Militarii, polițiștii și ceilalți angajați din familia ocupațională Apărare, ordine publică și securitate națională se află printre categoriile afectate de revizuirea din august.

Evoluția valorilor din Apărare și ordine publicăProporție aproximativă
Valori mai mici în august decât în iulie100% dintre pozițiile comparabile identificate
Valori mai mici în august decât în mai92%
Valori care rămân peste nivelul din mai8%

În acest domeniu, mulți coeficienți au rămas nemodificați între mai și iulie. Odată ce valoarea de referință a fost redusă la 4.000 de lei, salariile rezultate au coborât automat. Totuși, nu înseamnă că 92% dintre angajații din sistem vor primi mai puțini bani decât în prezent, ci că 92% dintre valorile comparabile din proiect sunt mai mici decât cele propuse în mai.

Demnitari: cele mai mari reduceri față de prima variantă

În cazul demnitarilor, scăderea nu este produsă numai de reducerea valorii de referință. După proiectul din mai a fost introdusă și aplicarea etapizată, până în 2031, a coeficienților finali.

Funcția analizatăMai 2026Iulie 2026August 2026Efectul final
Președintele României32.800 lei26.528 leiaproximativ 25.881 lei−647 lei față de iulie și −6.919 lei, aproximativ −21%, față de mai
Subsecretar de stat20.910 lei15.830 leiaproximativ 15.444 lei−386 lei față de iulie și −5.466 lei, aproximativ −26%, față de mai

Aproape toate valorile comparabile pentru funcțiile de demnitate publică sunt mai mici în august decât în proiectul din mai. Diferențele nu reprezintă însă neapărat reduceri față de indemnizațiile actuale, ci față de nivelurile pe care prima variantă a noii legi intenționa să le acorde.

Tabloul general: cine rămâne pe plus și cine cade sub prima grilă

Categoria profesionalăSituația în varianta din august
EducațieEvoluție mixtă: profesorul universitar analizat pierde 2,44%, unele funcții administrative rămân cu aproximativ 65% peste varianta din mai
CercetarePrintre cele mai mari reduceri: până la aproximativ 18,5% în exemplele analizate
JustițieScădere față de iulie, dar majorări de aproximativ 8,4–29% față de mai în exemplele prezentate
DiplomațieCreșteri importante; până la aproximativ 82,6% față de mai pentru funcția analizată
AdministrațieSituație mixtă: 45% dintre valori sunt peste nivelul din mai, 55% sub acesta
CulturăBalanță predominant pozitivă: 73% dintre valori rămân peste nivelul din mai
Apărare și ordine publicăAproximativ 92% dintre valorile comparabile ajung sub cele din mai
DemnitariReduceri de aproximativ 21–26% față de prima variantă, în exemplele analizate

Scade salariul aflat acum în plată?

Nu neapărat. Comparațiile de mai sus sunt între cele trei proiecte ale viitoarei legi, nu între salariul actual al unui angajat și cel pe care îl va primi după aplicarea reformei.

Proiectul prevede o „diferență salarială tranzitorie” pentru situațiile în care salariul rezultat din noua grilă este inferior venitului aflat în plată. Mecanismul ar trebui să împiedice reducerea imediată a salariului actual. În practică, un angajat poate ajunge în una dintre următoarele situații:

Situația angajatuluiCe ar urma să se întâmple
Noul salariu din grilă este mai mare decât salariul actualAr putea beneficia de creștere, potrivit etapizării stabilite prin lege
Noul salariu este egal cu cel actualVenitul rămâne, în principiu, neschimbat
Noul salariu din grilă este mai mic decât cel actualDiferența tranzitorie ar trebui să protejeze venitul în plată
Salariul este protejat prin diferența tranzitoriePoate rămâne înghețat până când grila îl ajunge din urmă

Această protecție înseamnă că o valoare mai mică în grila din august nu se transformă automat într-o tăiere pe fluturașul de salariu. Poate însemna însă că angajatul nu va primi majorarea promisă anterior sau că venitul său va rămâne blocat o perioadă.

Peste un milion de bugetari și 770 de milioane de euro, prinși în negocieri

Noua lege ar urma să înlocuiască Legea-cadru nr. 153/2017 și să reorganizeze salarizarea pentru peste un milion de angajați din sectorul public. Proiectul introduce 12 grade salariale, coeficienți cuprinși între 1 și 8 și o valoare de referință de 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și anul 2027.

Documentul a fost transmis liderilor PSD, PNL, USR și UDMR, dar nu este încă asumat de vreun partid. „Acum este la partide, nu este asumat de niciun partid”, a declarat consilierul prezidențial Radu Burnete.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a invocat limitele bugetare: „Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”. La rândul său, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că sumele adăugate prin noua lege devin cheltuieli permanente: „Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă”.

Reforma trebuie închisă până la 31 august, fiind legată de aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR. Guvernul trebuie, așadar, să împace într-un timp extrem de scurt trei lucruri pe care nu a reușit să le împace în ani întregi: promisiunile făcute angajaților, calculele Ministerului Finanțelor și obligațiile asumate în fața Comisiei Europene.

Sanda Viţelar

Urmăreşte şi: