Locuitori, agenți economici și reprezentanți ai cultelor religioase din Cetatea Medievală Sighișoara au semnat o petiție prin care reclamă nivelul excesiv al zgomotului produs în timpul concertelor, festivalurilor și carnavalurilor organizate în centrul istoric. Documentul, înregistrat la Municipiul Sighișoara în luna iulie, a fost transmis Consiliului Local, Poliției Municipiului Sighișoara, Poliției Locale și Inspectoratului de Poliție Județean Mureș.
UPDATE
Reclamația nu se susține, zice Primăria
Poluarea fonică a fost reclamată inclusiv la ediția de luna trecută a Festivalului Medieval, iar reclamanții au solicitat autorităților ca, pe viitor, să verifice dacă organizatorii evenimentelor au avizele legale, dacă respectă nivelul maxim de decibeli aprobat, dar și să aplice sancțiuni dacă încalcă limitele fonice. Situația a fost discutată chiar la ședința de Consiliu Local de astăzi (joi) și, potrivit consilierului primarului, Ioana Popa, aspectele sesizate nu s-au demonstrat: „Ediția din acest an a Festivalului Sighișoara Medievală reprezintă un etalon pentru modul în care vor fi organizate și celelalte evenimente ale municipiului. Există un regulament general, iar concertele se desfășoară până la ora 22.00. Este o provocare faptul că Cetatea Medievală este și un spațiu locuit. Trebuie să ținem cont de oamenii care trăiesc aici, dar, în același timp, să păstrăm cetatea vie, cu activitate culturală și artistică pentru întreaga comunitate și pentru vizitatori. Cred că astăzi am găsit acest echilibru. În sala de Consiliu Local au fost prezenți și o parte dintre semnatarii petiției, iar aceștia au înțeles și au fost de acord cu aceste aspecte.”
Cu tot acest acord dintre autorități și cetățeni, reprezentanta Primăriei recunoaște că, luna trecută, la Festivalul „Sighișoara Medievală”, nu s-au făcut măsurători ale nivelului de zgomot.
Nu se prea testează nivelul de poluare fonică…
Pe de altă parte, Direcția Județeană de Mediu Mureș nu are atribuții de control sau de sancționare în privința zgomotului produs la festivaluri, care sunt evenimente nepermanente. Competența exclusivă de a solicita verificarea nivelului fonic și de a aplica eventuale sancțiuni aparține Primăriei și Poliției Locale, susține directoarea DJM, Cristina Pui: „Nu este vorba despre un document de mediu, ci despre protocolul încheiat între municipalitate și organizatori, în care se stabilesc limitele de decibeli. Localnicii au dreptate: străzile din cetate sunt înguste, pereții de piatră acționează ca o cutie de rezonanță și amplifică sunetul. Soluția ar fi ca organizatorii să-și adapteze sistemele audio la acustica zonei. Se pot face aceste măsurători prin laboratoare atestate. Noi nu putem să le facem acum, pentru că aparatura este defectă.”
În contextul în care în județul Mureș există mai multe laboratoare atestate care pot face, la cerere și contra cost, măsurători ale nivelului de zgomot, Cristina Pui subliniază că Primăria Sighișoara ar trebui să le impună organizatorilor de festivaluri să monitorizeze zgomotul. Unul dintre laboratoarele atestate pentru măsurarea decibelilor există la Direcția de Sănătate Mureș, iar directorul economic, Dorina Fărcaș, a confirmat că instituția intervine doar dacă este solicitată.
Ştirea iniţială:
Semnatarii petiţiei susțin că, în ultimii ani, sonorizarea folosită la evenimentele din Cetate ar fi depășit constant nivelurile admise într-o zonă locuită, făcând imposibilă odihna și provocând un stres fonic prelungit. „Pentru locuitorii din Cetate se simțea în case «bass-ul» instrumentelor, iar geamurile intrau în vibrație”, se arată în petiție.
Documentul poate fi consultat aici.
Potrivit documentului, la unele manifestări ar fi fost înregistrate valori de 100–110 decibeli. Semnatarii afirmă că un asemenea nivel nu afectează doar sănătatea și liniștea oamenilor, ci ar putea pune în pericol inclusiv clădirile monument istoric din situl UNESCO. Petiția nu este însă însoțită de buletine de măsurare care să certifice valorile invocate.
Locuitorii explică faptul că arhitectura Cetății amplifică zgomotul. Străzile înguste și clădirile înalte creează un efect de „canion urban”, undele sonore fiind reflectate repetat între fațade. Piatra, cărămida masivă și pavajul absorb foarte puțin sunetul, iar zidurile groase și pivnițele boltite ar funcționa ca niște cutii de rezonanță pentru frecvențele joase. Astfel, bass-ul pătrunde prin structura clădirilor chiar și atunci când ferestrele sunt închise.
Citeşte şi: 62 de ani de Grădină Zoologică la Târgu Mureș
Situația este agravată, susțin semnatarii, de tâmplăria istorică pe care multe imobile trebuie să o păstreze. Ferestrele vechi, fără garnituri moderne și geamuri cu izolare fonică, permit pătrunderea zgomotului în locuințe. Practic, oamenilor li se cere să respecte regulile stricte impuse de statutul de monument istoric, în timp ce scenele amplasate între aceleași clădiri pot transforma Cetatea într-o uriașă boxă de rezonanță.
Semnatarii cer autorităților să verifice avizele organizatorilor și nivelurile de zgomot, să aplice sancțiuni atunci când sunt constatate încălcări și să impună folosirea unor limitatoare electronice de decibeli. Ei solicită și respectarea strictă a programului de liniște după ora 23.00.
Oamenii precizează că nu doresc eliminarea evenimentelor culturale și muzicale din Sighișoara, ci organizarea lor cu respectarea legii și a dreptului la odihnă. Mesajul petiției este limpede: Cetatea Medievală poate rămâne vie fără să devină, la fiecare festival, imposibil de locuit.
Sanda Viţelar
Valeriu Russu
Fotografie ilustrativă generată cu AI
Urmăreşte şi: