România pierde până la 870 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență din cauza unor jaloane pe care nu a reușit să le îndeplinească. Anunțul a fost făcut luni, 31 august, la Târgu Mureș, de premierul interimar Ilie Bolojan, chiar în ultima zi a programului PNRR. Cea mai mare pierdere, de 770 de milioane de euro, este legată de neadoptarea legii salarizării.
Ilie Bolojan a făcut bilanțul PNRR într-o declarație susținută la sediul Prefecturii Mureș, după ce, în cursul dimineții, a participat la inaugurarea noului Centru chirurgical cardiovascular de la Târgu Mureș, una dintre investițiile majore în sănătate realizate prin acest program. Premierul a recunoscut că România a acumulat întârzieri în implementarea PNRR și că unele dintre acestea nu au mai putut fi recuperate.
„Am avut întârzieri, pentru că nu s-a făcut de la început ce trebuia făcut”, a declarat Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, Guvernul a încercat în acest an să recupereze întârzierile și să renegocieze jaloanele care nu mai puteau fi îndeplinite în forma inițială.
Factura cea mai mare vine din neîndeplinirea jalonului referitor la legea salarizării: 770 de milioane de euro. Bolojan a susținut că actualul Guvern a încercat să găsească o formulă de consens pentru adoptarea reformei, însă fără rezultat. „Am făcut tot ce a fost posibil ca să o trecem. Din păcate, nu s-a dorit acest lucru”, a afirmat premierul interimar.
La această sumă se adaugă până la 100 de milioane de euro pierduți din cauza neîndeplinirii jalonului privind decarbonizarea. România nu a reușit să pună în funcțiune la timp capacitățile energetice care trebuiau să înlocuiască producția pe cărbune, iar două grupuri de la Turceni și Craiova vor continua să funcționeze până cel târziu în 2028. În total, cele două jaloane ratate înseamnă o pierdere care poate ajunge la 870 de milioane de euro.
Bolojan a vorbit la Târgu Mureș și despre o altă problemă majoră a PNRR: reducerea banilor destinați sănătății. România pornise cu peste două miliarde de euro pentru acest domeniu, însă, după reduceri succesive, a rămas cu puțin peste un miliard de euro. Premierul a precizat însă că diferența nu reprezintă bani pierduți de România, ci fonduri transferate către alte domenii în care puteau fi cheltuite. Din cele 19 spitale incluse în program după reașezarea PNRR din 2023, doar opt au ajuns să fie finalizate prin acest mecanism.
În ciuda banilor pierduți și a întârzierilor, premierul consideră că PNRR a produs „un salt important” în investițiile din România. La finalul programului, componenta de granturi este de aproximativ 13,5 miliarde de euro, iar cea de împrumuturi de aproximativ 7 miliarde de euro. Printre investițiile realizate se numără proiecte de autostrăzi, modernizarea și electrificarea căilor ferate, spitale, modernizarea școlilor și lucrări de eficiență energetică.
Declarațiile făcute la Târgu Mureș vin chiar în ziua în care România trage linie după PNRR.
Sanda Vițelar