Dr. Voicu Bianca, medic primar chirurgie vasculară în cadrul Centrului Medical TopMed Târgu Mureş
Mulţi oameni observă, la un moment dat, că mersul pe distanţe mai lungi devine tot mai dificil. La început apare doar o uşoară jenă la nivelul gambei sau al coapsei, care dispare după câteva minute de repaus. De cele mai multe ori, aceste simptome sunt puse pe seama oboselii sau a înaintării în vârstă.
Totuşi, atunci când durerea apare constant după o anumită distanţă de mers şi obligă persoana să se oprească, este posibil să fie vorba despre o problemă de circulaţie arterială. Unul dintre diagnosticele frecvente în aceste situaţii este arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare.
Este o boală care afectează circulaţia arterială şi care, netratată, poate evolua către complicaţii serioase.
Ce este arteriopatia obliterantă
Arteriopatia obliterantă face parte din categoria bolilor arteriale periferice. Ea apare atunci când arterele care duc sângele către picioare se îngustează sau se blochează din cauza depunerilor de grăsimi şi colesterol pe pereţii vasculari.
Acest proces se numeşte ateroscleroză. În timp, plăcile de aterom reduc diametrul vasului de sânge şi limitează cantitatea de sânge care ajunge la muşchi şi la ţesuturi.
Atunci când persoana merge, muşchii au nevoie de mai mult oxigen. Dacă circulaţia este insuficientă, apare durerea caracteristică.
Durerea la mers – semnul tipic
Simptomul clasic se numeşte claudicaţie intermitentă. Pacientul poate merge o anumită distanţă, după care apare durerea la nivelul gambei, coapsei sau chiar al feselor.
Durerea obligă persoana să se oprească. După câteva minute de repaus, circulaţia se echilibrează temporar, iar mersul poate fi reluat. Fenomenul se repetă însă la distanţe similare.
Mulţi pacienţi învaţă, fără să îşi dea seama, să îşi adapteze traseele sau ritmul de mers pentru a evita disconfortul.
Alte semne ale circulaţiei deficitare
Pe lângă durerea la mers, pot apărea şi alte simptome. Picioarele pot deveni mai reci decât restul corpului, pielea poate căpăta un aspect palid sau lucios, iar unghiile pot creşte mai lent.
Uneori apare amorţeală sau senzaţie de slăbiciune la nivelul membrelor inferioare. În stadii avansate, pot apărea dureri chiar şi în repaus sau răni care se vindecă greu.
Aceste semne indică o circulaţie sever afectată şi necesită evaluare medicală urgentă.
Cine este mai expus riscului
Fumatul este cel mai important factor de risc pentru arterita obliterantă. Substanţele toxice din tutun afectează pereţii vaselor de sânge şi accelerează procesul de ateroscleroză.
Diabetul zaharat, hipertensiunea arterială şi colesterolul crescut contribuie, de asemenea, la deteriorarea arterelor.
Vârsta peste 60 de ani şi sedentarismul cresc probabilitatea apariţiei bolii. De multe ori, arterita obliterantă este asociată şi cu boala coronariană sau cu ateroscleroza carotidiană.
Cum se stabileşte diagnosticul
Evaluarea începe cu examenul clinic şi cu analiza simptomelor descrise de pacient. Un test simplu este măsurarea indicelui gleznă-braţ, care compară tensiunea arterială de la nivelul gleznei cu cea de la nivelul braţului.
Investigaţia principală este ecografia Doppler arterială, care permite vizualizarea fluxului sanguin şi identificarea zonelor îngustate sau blocate.
În anumite cazuri, pot fi necesare investigaţii imagistice suplimentare, precum angio-CT sau angiografia.
La Centrul Medical TopMed Târgu Mureş, pacienţii beneficiază de evaluare vasculară completă, realizată cu aparatură modernă şi tehnologie de înaltă precizie.
Tratamentul arteriopatiei obliterante
Tratamentul depinde de stadiul bolii. În fazele incipiente, modificările stilului de viaţă sunt esenţiale.
Renunţarea la fumat este cea mai importantă măsură. Activitatea fizică regulată, în special mersul controlat, poate îmbunătăţi circulaţia prin dezvoltarea vaselor colaterale.
Controlul diabetului, al tensiunii arteriale şi al colesterolului este fundamental pentru încetinirea evoluţiei bolii.
În unele cazuri, tratamentul medicamentos poate ajuta la îmbunătăţirea fluxului sanguin şi la reducerea riscului de complicaţii.
Soluţii moderne de tratament
Atunci când îngustarea arterială este severă, pot fi necesare proceduri intervenţionale.
Angioplastia cu balon şi montarea de stenturi permit redeschiderea arterelor îngustate fără chirurgie majoră. În cazurile mai complexe, se poate recurge la intervenţii chirurgicale de bypass arterial, prin care se creează o cale alternativă pentru circulaţia sângelui.
Alegerea metodei depinde de localizarea şi severitatea blocajului arterial.
Concluzie – durerea la mers nu este normală
Durerea la mers nu trebuie considerată o consecinţă normală a înaintării în vârstă. Ea poate fi semnul unei circulaţii arteriale deficitare.
Arteriopatia obliterantă este o afecţiune serioasă, dar tratabilă atunci când este diagnosticată la timp. Cu tratament adecvat şi cu modificări ale stilului de viaţă, evoluţia bolii poate fi încetinită semnificativ.
Dacă observaţi că durerea apare constant după o anumită distanţă de mers, este important să solicitaţi un consult vascular. Intervenţia precoce poate preveni complicaţii severe şi poate menţine mobilitatea pentru mulţi ani.
Citește și