Sanda Viţelar
Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj a descoperit o explicaţie comodă pentru scăderea numărului de pasageri pe unele dintre rutele sale: aeroporturile vecine. Mai exact, Târgu Mureşul şi Oradea, care au îndrăznit să redeschidă ori să dezvolte curse către destinaţii operate şi de la Cluj. Dintr-odată, faptul că oamenii pot alege aeroportul cel mai apropiat de casă, cursa cu orarul cel mai bun sau biletul mai ieftin nu mai este concurenţă normală, ci o ameninţare.
Raportul Aeroportului Cluj pentru trimestrul al doilea din 2026 susţine că lansarea de către Wizz Air, de la Târgu Mureş, a nouă destinaţii comune – Bruxelles Charleroi, Larnaca, Paris Beauvais, Dortmund, Memmingen, Milano Bergamo, Roma Fiumicino, Basel şi Londra Luton – ar fi determinat scăderea gradului de încărcare şi a numărului de pasageri pe rutele clujene. Formularea este categorică: „concurenţă acerbă pentru acelaşi bazin de captare trafic”. Numai că documentul nu prezintă cifrele pentru fiecare rută, procentele scăderilor şi nici o analiză care să demonstreze că pasagerii pierduţi de Cluj s-au mutat efectiv la Târgu Mureş. Avem, aşadar, concluzia, dar ne lipsesc tocmai datele care ar trebui să o susţină.
Mai există şi o contradicţie greu de ignorat. În acelaşi raport, Aeroportul Cluj anunţă că traficul total din trimestrul al doilea a crescut cu aproximativ 4% faţă de aceeaşi perioadă din 2025: de la 930.711 la 968.486 de pasageri. Media zilnică a urcat de la aproximativ 10.300 la 10.650 de călători. Cu alte cuvinte, aeroportul nu pierde pasageri în ansamblu, ci continuă să crească. Pe unele rute pot exista scăderi, dar acestea nu transformă automat aeroporturile din Mureş şi Bihor în vinovaţii de serviciu.
Şi mai forţată este introducerea Primăriei Târgu Mureş în această poveste. Consiliul Local a aprobat abia în 25 iunie 2026 participarea municipiului la programul de promovare derulat prin Visit Mureş şi alocarea unei sume de până la patru milioane de lei. Trimestrul analizat s-a încheiat în 30 iunie. Este imposibil de susţinut serios că o hotărâre adoptată cu numai cinci zile înainte de încheierea perioadei statistice ar fi produs deja scăderea traficului pe nouă rute de la Cluj. Decizia putea avea, cel mult, un efect viitor. Nu poate fi prezentată drept cauza unor rezultate deja înregistrate.
Nici existenţa unor curse identice nu dovedeşte că Mureşul „fură” pasagerii Clujului. Wizz Air este o companie privată care îşi stabileşte singură bazele, capacităţile şi destinaţiile. Dacă operatorul a decis să revină la Târgu Mureş cu zece rute şi o aeronavă alocată bazei, înseamnă că a identificat o piaţă. Mulţi dintre călătorii din Mureş, Harghita, Covasna, Bistriţa-Năsăud sau chiar din alte judeţe foloseau Clujul nu din devotament, ci pentru că nu aveau o alternativă apropiată. Acum o au. Nu este „scurgere de pasageri”, ci recuperarea firească a unui public care parcurgea sute de kilometri pentru a ajunge la avion.
În plus, scăderea încărcării unei rute poate avea numeroase explicaţii: creşterea capacităţii puse în vânzare, modificarea frecvenţelor, preţurile biletelor, orarul curselor, sezonalitatea ori deciziile comerciale ale companiei. Fără date comparative complete, alegerea unei singure cauze – subvenţiile acordate în Mureş – seamănă mai degrabă cu o poziţionare instituţională decât cu o concluzie statistică.
În 22 iulie, acelaşi Aeroport Cluj anunţa festiv atingerea pragului de două milioane de pasageri, cu aproximativ o săptămână mai devreme decât în anul precedent. Conducerea vorbea atunci despre „trendul ascendent al traficului aerian”, despre peste 60 de destinaţii şi despre consolidarea poziţiei de lider regional. Este greu ca, în acelaşi timp, să fii liderul regional aflat într-o creştere solidă şi victima aeroporturilor mai mici care încearcă să se dezvolte.
Clujul are dreptul să ceară transparenţă în privinţa utilizării banilor publici. Contractele de promovare şi schemele de ajutor trebuie verificate, explicate şi justificate până la ultimul leu. Dar aceeaşi exigenţă trebuie aplicată tuturor, iar existenţa finanţării publice nu dovedeşte, prin ea însăşi, nici concurenţă neloială, nici legătura directă cu scăderea unei rute.
Aeroportul Cluj nu pierde pentru că vecinii săi încep să conteze. Doar nu mai poate considera întreaga Transilvanie un bazin de pasageri care îi aparţine de drept. Mureşenii nu sunt obligaţi să meargă la Cluj pentru ca statisticile aeroportului clujean să arate bine. Iar dacă aleg să plece de acasă, de pe un aeroport susţinut din banii comunităţii lor, nu înseamnă că cineva i-a furat. Înseamnă că, în sfârşit, au de ales.
Citește și