Nominalizarea lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, făcută joi de președintele Nicușor Dan, menține deschis scenariul alegerilor parlamentare anticipate. Șeful statului a recunoscut că, în urma consultărilor cu partidele, nu s-a conturat o majoritate parlamentară, iar premierul desemnat are la dispoziție zece zile pentru formarea Guvernului și obținerea votului de încredere.
În acest context, Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente, a declarat la Târgu Mureș că instituția se pregătește pentru toate scenariile, deși legislația actuală nu permite organizarea rapidă a unor alegeri anticipate. El a estimat că un asemenea scrutin ar presupune costuri de ordinul sutelor de milioane, indicând pentru alegerile parlamentare anticipate o sumă cuprinsă între 160 și 170 de milioane de euro.
Țuțuianu a avertizat însă că România poate organiza alegeri anticipate doar prin comprimarea administrativă a procedurilor. Constituția prevede ca scrutinul să fie organizat în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului, în timp ce actuala legislație electorală a fost concepută pentru alegeri organizate la termen. „Legea 208 din 2015, care reglementează alegerile parlamentare, a fost construită exclusiv pentru alegeri care au loc la termen”, a spus acesta.
„Treaba noastră este să ne pregătim, pentru că, dacă va fi nevoie, proiectul nostru ar putea fi preluat imediat în procedură parlamentară, trecut rapid prin cele două Camere, după care să treacă prin eventualul control de legalitate și de constituționalitate, să meargă la președintele României, să fie promulgat și publicat în Monitorul Oficial”, a explicat președintele AEP.
AEP pregătește un proiect de modificare a legislației, prin care calendarul electoral ar urma să fie redus de la 90 la 75 de zile. „Să pregătim un calendar care ar trebui redus de la 90 de zile la 75 de zile, ca să putem să ne încadrăm în cele trei luni prevăzute de Constituție. Trei luni prevede Constituția. Nu cred că și-a propus cineva să încalce Constituția”, a declarat Adrian Țuțuianu.
Președintele AEP a insistat că reducerea termenelor nu trebuie să afecteze dreptul fundamental de vot, în special în cazul românilor din străinătate și al celor care votează prin corespondență. „Trebuiesc modificate în sensul de a reduce unele termene fără să afectăm exercițiul dreptului fundamental de vot. Asta este tema pe care o punem în fața decidentului”, a afirmat el.
Una dintre probleme vizează înscrierea pentru votul prin corespondență. La alegerile organizate la termen, alegătorii se pot înscrie cu mult timp înainte, însă într-un scenariu de alegeri anticipate acest interval ar fi deja depășit. „Pentru votul prin corespondență, la alegeri normale, până în luna aprilie te poți înscrie pe listă. Acum nu mai putem înscrie pe nimeni. Luna aprilie a trecut de mult și va trebui, prin lege, să stabilim un termen în care acești cetățeni să se poată înscrie în lista electorală”, a explicat Țuțuianu.
El a atras atenția că un calendar prea scurt ar putea împiedica exercitarea efectivă a dreptului de vot: „Putea să existe discuția că termenul este prea scurt și, în felul acesta, punem în discuție exercitarea dreptului de vot al unor cetățeni români care ar avea posibilitatea să se pronunțe în acest scrutin. Sunt și dificultăți tehnice, pentru că trebuie să le trimiți buletinul, ei trebuie să-l trimită înapoi și s-ar putea să nu ajungă la timp.”
O problemă și mai dificilă ar fi organizarea votului în diaspora. România a avut la ultimele scrutinuri aproximativ 950 de secții de votare în străinătate, iar AEP avertizează că identificarea spațiilor, recrutarea personalului și trimiterea materialelor electorale nu pot fi făcute într-un timp foarte scurt. „Nu știm la momentul acesta, la niște alegeri anticipate, dacă vom putea să identificăm în continuare cele 950 de secții din străinătate și dacă vom putea închiria într-un timp util spațiile necesare organizării scrutinului”, a spus președintele AEP.
„Dacă nu vom face 950 de secții de vot și facem 450, s-ar putea să avem iarăși o discuție. Cineva ar putea spune că s-a dorit limitarea votului românilor din diaspora. Noi vrem să evităm treaba aceasta”, a subliniat Adrian Țuțuianu. El a adăugat că un asemenea risc trebuie eliminat printr-un Cod electoral clar, nu prin soluții improvizate de la un scrutin la altul.
În opinia președintelui AEP, problema trebuie rezolvată înainte de declanșarea unei eventuale proceduri de dizolvare a Parlamentului. „Pentru viitor, soluția trebuie să existe în Codul electoral și să nu mai avem provocări de genul celor despre care discutăm astăzi”, a declarat Țuțuianu. Deocamdată, însă, nominalizarea lui Siegfried Mureșan nu înseamnă automat declanșarea alegerilor anticipate, ci doar o nouă încercare de formare a unui Guvern într-un Parlament în care președintele țării spune că nu există încă o majoritate conturată.
Sanda Viţelar
Urmăreşte şi: