Pigmeii căcăcioşi „slabii", cum Eminescu îi numea, din grota vremii urlă şi ne ameninţă din nou! Ziarul de limbă maghiară - „Székely Idõ", care circulă prin judeţele din Transilvania
Doar într-un singur an de mandat, preşedintele Klaus Iohannis a trecut de la primul său proiect de ţară - „România lucrului bine făcut" - la al doilea - „România educată".
Dacă unii cred că imigranții români nu s-ar întoarce în țara de baștină se înșeală. Cu o condiție însă. Să găsească, în țara natală, un loc de muncă, cât de cât, bine retribuit.
Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că anul 2015 s-a încheiat cu rezultate economice bune, dacă avem în vedere că în primele trei trimestre produsul intern brut a crescut cu 3,7%
Se spune că azi, în democrația noastră originală, doar politica este … brățară de aur. Aur curat… Numai populația se luptă - mai ales iarna și la început de an - cu taxele și impozitele
Realitatea infirmă această teorie. De ce? Deoarece creșterea eficienței și a productivității se bazează, în primul rând, pe nivelul cunoștințelor profesionale ale personalului și pe dotarea cu tehnică de vârf.
Pentru că, în curând, ne aşteaptă noi alegeri (locale şi parlamentare), experienţa alegerilor din ultimii 26 de ani, ne conduce la câteva concluzii.
Nenorocirea de la „Colectiv" le-a stopat, pentru puțin timp, elanul parlamentarilor de a vota legi trăsnite, mai exact spus, în favoarea lor și a grupurilor de interese care i-au trimis în Parlament.
Intrăm, aşadar, în curând, în anul 2016. Însă, cu un sentiment amar, deoarece, potrivit sondajelor, a opiniilor, cvasigenerale, suntem şi mai puţini, şi mai săraci. De ce?
Având în vedere conţinutul textului, cel mai potrivit titlu ar fi „Ce naşte din pisică şoareci mănâncă". Dar, privind partea plină a paharului, merge şi aşa, cu toate că subiectul pe care-l abordăm are conotaţie total negativă.
Politicile publice defectuoase au avut și au consecințe grave asupra economiei mondiale și pentru fiecare țară în parte. Neaplicarea unor decizii politice curajoase de reducere a cheltuielilor publice și de salvare a sistemului bancar
Ceea ce procurorii DNA și ai DIICOT au descoperit în ultima perioadă că s-a întâmplat pe la conducerea ANRP - cu restituiri ilegale de proprietăți în valoare de sute și sute de milioane de euro și șpăgi luate cu sacul!
Că în viaţă nimic nu este întâmplător, că orice lucru (acţiune) are antecedente, a demonstrat-o, dacă mai era nevoie, nu doar „bomba" de la Târgu Secuiesc - prin care extremiştii unguri doreau să-i „panicheze" pe românii
Prin mediile politichiei dâmbovițene circulă zicala: „Nu vă legați de noi! Corupții-s doar de la voi!" Altfel spus, fiecare cu corupții lui.
Suntem și noi, România, printre fruntașii Europei. Din păcate, nu la venitul pe cap de locuitor, ci la taxarea excesivă a forței de muncă. Și în prezent țara noastră se află în fruntea statelor europene
Înainte, predominau muncitorii, acum, se înmulţesc şomerii; tinerii se stabileau la oraşe, acum, pleacă, cu miile, în străinătate, iar cei care nu pot, pe la… sate!
Nu doar sondajele plasează Parlamentul în coada încrederii populare, între instituţiile democraţiei! Căci opinii nefavorabile s-au exprimat şi la „vârful" acestei instituţii.
„Lumea se întreabă de ce avem creştere economică dacă nu se simte în buzunarele oamenilor? Putem să le explicăm că de la creşterea economică până la buzunarul omului e un drum lung
O declaraţie recentă a Asociaţiei pentru Monitorizarea Justiţiei relevă că, în mod paradoxal, şi cei care condamnă hoţii, au proprii lor hoţi. Asociaţia citată susţine că „a declarat întotdeauna ineficienţa şi corupţia sistemului de justiţie din România".
Cu toate că în noul Cod fiscal s-a intenţionat o nivelare a impozitelor în funcţie de destinaţia imobilelor, în loc de proprietar, autorităţile locale menţin diferenţa prin cotele stabilite pentru cele două categorii
Întrebarea și-au pus-o numeroși analiști, care au și argumentat că, după anii de apartenență la UE, România are „o piață funcțională din care lipsește tocmai economia".
Doar Justiţia (pe baza unor argumente concrete) ne-ar putea răspunde cu „da" sau „nu". Mai ales când e vorba de un personaj, precum Traian Băsescu, fostul preşedinte al României!
După anii '90 era la modă sloganul „Nu ne vindem țara", de care s-a uitat, după ce fabricile și uzinele construite cu multe sacrificii și sudoare de clasa muncitoare în perioada comunistă s-au vândut la ruși, italieni
Aşadar, în curând, vom intra în anul 2016. Cu ce sentimente? Şi cu bune, şi cu rele. Dintre cele bune (oricum, puţine), unul, speram la un moment dat, că ar fi fost alegerea (la finele lui 2014) a unui nou preşedinte
„Lumea se întreabă de ce avem creștere economică, dacă nu se simte în buzunarele oamenilor? Putem să le explicăm că de la creșterea economică până la buzunarul omului e un drum lung
La una din întâlnirile pe care preşedintele României, Klaus Iohannis, le-a avut cu liderii principalelor partide, acesta declarase - citat de Agerpres - că „va face primii paşi în proiectul
…O întrebare revine ca un lait-motiv: mai avem noi, românii, o industrie competitivă? La Gala Premiilor Industriei Românești - organizată de revista Capital - un prim răspuns l-a dat ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici.
Conform statisticilor şi în România, tinerii sunt cei mai numeroşi, ca procent, în şomaj. Dacă la nivel de ţară rata şomajului e de 6,7%, în rândul tinerilor (între 15-25 de ani) aceasta este de 23,3%.
Neîndoios, după intrarea României în NATO şi, mai ales, după aderarea la Uniunea Europeană, România a fost şi este altfel privită de investitorii străini.
În cadrul unui seminar organizat de PSD, ministrul Rovana Plumb declara că: „Peste 350.000 de copii din România au părinții plecați în străinătate, iar din aceștia 126.000 sunt afectați de migrația ambilor părinți.
























