Cercetătorii danezi de la Universitatea Copenhaga, citați de descopera.ro, susțin că, în timp ce căutau o modalitate pentru a le proteja pe femeile însărcinate împotriva malariei, au descoperit, întâmplător, că proteinele de malarie pot să atace în același timp și cancerul, noua metodă fiind eficientă în cazul a 90% din tipurile cunoscute de cancer.
„În studiul nostru, doream să găsim o modalitate pentru a le proteja pe femeile însărcinateîmpotriva malariei, o boală ce poate să producă o serie de probleme medicale severe, deoarece atacă placenta. Însă, am descoperit, absolut întâmplător, că proteinele de malarie pot să atace în același timp și cancerul, acestea putând fi utilizate ca o armă foarte eficientă împotriva acestei boli.
Cercetarea a constat în combinarea unui fragment de proteină, folosit în vaccinul contra malariei, cu o toxină. Secvența proteică poate fi introdusă apoi în celulele canceroase pentru a elibera toxina, distrugând celulele tumorale. În ambele cazuri, proteinele de malarie se atașează de același carbohidrat. Acel carbohidrat asigură o creștere rapidă a placentei, noi constatând că el asigură aceeași funcție și în cazul tumorilor: parazitul malariei se atașează de celulele canceroase exact în același fel, putând apoi să se distrugă.
Timp de decenii, savanții au căutat similarități între creșterea placentei și cea a tumorilor. Placenta este un organ, care, într-un interval de câteva luni, crește de la câteva celule până la un organ care are o greutate de aproximativ un kilogram, furnizând embrionului oxigen și nutrimente într-un mediu relativ străin. Dintr-un anumit punct de vedere, tumorile fac același lucru, cresc cu agresivitate, într-un mediu relativ străin.
Metoda a fost deja testată pe celule de laborator și pe șoareci cu cancer, dar sperăm ca primele teste pe pacienți umani să fie realizate în următorii patru ani.
În testele pe șoareci, animalele au fost implantate cu trei tipuri diferite de cancere umane. Prin această metodă, am redus cu trei sferturi tumorile din cazurile de limfom non-Hodgkin, am eliminat complet cancerul de prostată în cazurile a doi dintre cei șase șoareci și am reușit să păstrăm în viață cinci din șase șoareci care aveau cancer osos metastazat, în comparație cu grupul de control, în cadrul căruia toate animalele cu cancer au murit”, afirmă specialiștii danezi.