Un ţăran i-a propus nevestei:
– Ştii, la castel se înnebunesc după tartele cu cireşe; ar trebui să-mi faci şi mie una.
– Da, dar untul este scump.
– Fă-o fără unt.
– Şi ouăle?
– Ne lipsim de ouă.
– Şi apoi, tu ştii că a trecut vremea cireşelor…
– Ei, fă-o fără cireşe, ce importanţă are?
Ţăranul gustă tarta şi se miră:
– Tare proşti trebuie să fie bogaţii dacă se dau în vânt după un lucru fără niciun gust.
Totuşi oamenii duhovniceşti din toate vremurile s-au dat în vânt după această tartă fără gust, căci ea i-a ajutat să guste nespusele dulceţi celeste!