“În 27 august vom lansa patru măsuri de sprijin din programul de tranziție 2021-2022, care are alocată o sumă totală de 3,2 miliarde euro”, a anunțat, miercuri, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferință de presă.
“Lansările pe care o să le facem în această săptămână, în 27 august, sunt pentru submăsura 6.1. «Instalarea tinerilor fermieri», unde sunt alocate 100 de milioane de euro, sM6.3. «Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici», cu 87 de milioane de euro, sumă pe care am splitat-o în două – 60,9 milioane de euro la nivel național și 26,1 milioane de euro pentru zona montană. Sunt foarte mulți fermieri mici care aparțin acestei categorii și care fac agricultură în zona montană. Am dorit să aibă o alocare distinctă, tocmai pentru a avea acces la aceste fonduri. Este știut faptul că sunt zone sau activități care obțin punctaje mai mari și riscam ca toți banii să meargă în acea zonă sau în acel domeniu de activitate”, a precizat Oros.
De asemenea, tot din 27 august va fi lansată submăsura sM16.4 “Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”, care prevede fonduri de 40 de milioane de euro la nivel național și 10 milioane de euro pentru sectorul pomicol. “Aici avem un interes mare, pentru că dorim ca tot mai mulți fermieri mici și medii să intre în aceste scurte lanțuri de aprovizionare, să reușească să-și valorifice producția la niște prețuri avantajoase care să îi facă sustenabili și să rămână în această activitate”, a transmis ministrul Agriculturii.
Potrivit sursei citate, măsura de sprijin pentru activitățile neagricole sM6.2, pentru start-up-uri, va fi lansată în luna septembrie și va avea alocate fonduri de 50 de milioane de euro, iar alte 100 de milioane de euro pentru sM 6.4 “Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”.
Ministrul Agriculturii a precizat că a încercat să prindă în acest program de tranziție “toate prioritățile și toate nevoile pe care acum le are agricultura românească”. “De aceea am lansat, la sfârșitul lunii iulie și până în 31 octombrie, această submăsură 17.1 privind asigurarea culturilor a plantelor și a animalelor. Noi dorim ca fermierii să se obișnuiască să își asigure culturile, plătind 75% din polița de asigurare prin această măsură. Am alocat 31 de milioane de euro pentru următorii doi ani. Apoi înființarea grupurilor de producători în sectorul agricol, cu o alocare 6,7 milioane de euro”, a adăugat șeful MADR.
PRECIZĂRI ALE MINISTERULUI CULTURII REFERITOARE LA MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA LEGII NR. 422/2001
Ministerul Culturii dorește să aducă o serie de precizări în legătură cu observațiile apărute în spațiul public, legate de prevederile din proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
Acesta se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii, până la data de 30 august. Astfel, toate persoanele care doresc să aducă propuneri și observații referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii, le pot transmite în scris pe adresa Ministerului Culturii, B-dul Unirii nr. 22, sector 3, București, pe fax, la nr. 021/222.85.43 sau la adresa de e-mail legislativ@cultura.ro, până la data 30.08.2021.
Dorim să precizăm că, în urma modificărilor, Ministerul Culturii urmărește debirocratizarea, digitalizarea, responsabilizarea profesioniștilor și actualizarea procedurilor, în concordanță cu realitatea socială.
“Scopul Ministerului Culturii este să protejeze patrimoniul, dar și să asigure cetățenilor un set de reguli coerente, fără piedici și termene aberante. Trebuie eliminată practica de “alergat după ștampilă”, iar profesioniștii trebuie să conștientizeze responsabilitatea atestării pe care o obțin, care poate fi, în egală măsură, retrasă în cazul nerespectării procedurii legale. Modelul propus este preluat din legislația franceză, unde știm că nu se practică politica dezvoltatorilor imobiliari în detrimentul patrimoniului. Este un proiect de lege incomod pentru grupurile de interese din acest domeniu. Nu vreau să cred că cei care folosesc termeni de tipul “mafia imobiliară” sunt de fapt apărătorii mafiei avizelor. Este ușor să aruncăm cu astfel de termeni, dar propun să ne rezumăm strict la prevederile din acest text și vom observa că sunt în interesul real al patrimoniului cultural din România și al românilor. Subliniez că Ministerul Culturii eliberează doar avize. Certificatul de urbanism și autorizația de construire se obțin de la autoritățile locale”, a declarat ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.
Multe din obiectivele aflate pe Lista monumentelor istorice, ce atinge cifra de 30.000, nu au coordonate exacte, ci poziții aproximative. Din acest motiv, beneficiază de același statut de monument istoric și clădiri cu reală valoare culturală, dar și construcții moderne, recente sau chiar nocive, din proximitatea acestora. Eliminarea procedurii de consultare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau a comisiilor zonale face referire strict la aceste construcții menționate din urmă, fără a atinge monumentele istorice care beneficiază de protecție legală suplimentară. Spre exemplu, demolarea unui monument istoric reprezintă o faptă de natură penală.
Intervențiile simple asupra imobilelor care nu sunt monumente istorice, dar se află în zone protejate, vor primi aviz de la Direcțiile Județene pentru Cultură, în baza documentației elaborate de un arhitect atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil și se elimină procedura de consultare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Astfel, se simplifică procedura și se scurtează timpul de așteptare pentru beneficiari.
În lipsa acestor modificări, Legea nr. 422/2001 prevede, de exemplu, ca în cazul în care un proprietar dorește repararea acoperișului unei clădiri care nu este monument istoric, dar se află în zona de protecție a unui monument istoric, să existe obligativitatea obținerii unui aviz din partea unei comisii formate din arhitecți, arheologi, restauratori, istorici. Prin urmare, cetățenii pot aștepta și ani pentru a obține un aviz, ca să facă o simplă reparație a clădirii pe care o au în proprietate, clădire care nu este de patrimoniu.
Procesul de Debirocratizare și Digitalizare are mai multe componente și prevede ca pentru clădirile care nu sunt monumente istorice, dar se găsesc în ansambluri și situri, proprietarii vor fi nevoiți să solicite exercitarea dreptului de preemțiune de la Direcțiile Județene pentru Cultură și nu de la Ministerul Culturii (de ex. Clădiri fără valoare culturală din centrele istorice ale orașelor Cluj-Napoca, Oradea etc.).
În vederea simplificării legislației primare, mai ales că urmează să fie implementat Valul Renovării din cadrul PNRR, reglementarea va fi la nivel terțiar a atribuțiilor Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și cele ale Comisiilor zonale ale monumentelor istorice.
Se va oferi posibilitatea de a emite avizele și atestatele în baza unor documentații depuse exclusiv în mediul digital, în sisteme informatizate, precum și dacă documentațiile prezintă semnătura electronică calificată a elaboratorului/ emitentului.
Totodată, modificarea actului normativ susține responsabilizarea profesioniștilor din domeniul patrimoniului cultural imobil. Chiar și până acum, legislația privind protejarea monumentelor istorice impunea ca documentația să fie realizată de astfel de profesioniști. “Cred că trebuie să mergem spre interesul cetățeanului și simplificarea procedurilor, mai ales în cazul clădirilor care nu sunt monument istoric”, a completat ministrul Culturii.
Biroul Comunicare Și Dialog Social
Bd. Unirii nr 22, sector 3,
Tel. 021/222.82.91
PREMIERUL DISCUTĂ IA PALATUL VICTORIA CU REPREZENTANȚI AI MF DESPRE DATORIA PUBLICĂ, TREZORERIE ȘI BANCA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE
Prim-ministrul Florin Cîțu, ministrul interimar de Finanțe, discută la Palatul Victoria cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor pe teme precum: “datorie publică, trezorerie și Banca Națională de Dezvoltare”, potrivit unei informări a Guvernului.
“Prim-ministrul Florin Cîțu, ministru interimar al Finanțelor, a avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, pentru teme precum: datorie publică, trezorerie și Banca Națională de Dezvoltare”, se arată în informare. (AGERPRES)