Te uită cum ninge decembre…
Spre geamuri, iubito, privește —
Mai spune s-aducă jăratec
Și focul s-aud cum trosnește.
Și mână fotoliul spre sobă,
La horn să ascult vijelia,
Sau zilele mele — totuna —
Aș vrea să le-nvăț simfonia.
Mai spune s-aducă și ceaiul,
Și vino și tu mai aproape, —
Citește-mi ceva de la poluri,
Și ningă… zăpada ne-ngroape.
Ce cald e aicea la tine,
Și toate din casă mi-s sfinte, —
Te uită cum ninge decembre…
Nu râde… citește nainte.
E ziuă și ce întuneric…
Mai spune s-aducă și lampa —
Te uită, zăpada-i cât gardul,
Și-a prins promoroacă și clampa.
Eu nu mă mai duc azi acasă…
Potop e-napoi și nainte,
Te uită cum ninge decembre…
Nu râde… citește nainte.
GEORGE BACOVIA