Raportată la pierderea de vieți omenești, seceta este una dintre cele mai nimicitoare dezastre naturale, având drept cauze, printre altele, compromiterea pe scară largă a culturilor, incendiile de vegetație și stresul hidric. Amplificată de degradarea terenurilor și de schimbările climatice, seceta crește, ca frecvență și severitate, cu 29% din 2000, afectând, anual, 55 de milioane de oameni. Se estimează că, până în 2050, seceta va afecta aproximativ trei sferturi din populația lumii, avertizează Organizația pentru Agricultură și Alimentație (FAO).
Peste 95% din alimente sunt produse pe pământ – în sol și în apă – dar presiunea asupra acestora “împinge” ecosistemele dincolo de limitele productive, compromit producția agricolă, intensifică sărăcia și malnutriția în toate regiunile lumii.
Incidențele secetei severe devin din ce în ce mai frecvente, cu impact semnificativ asupra securității alimentare, iar numărul persoanelor aflate în în această situație a crescut cu 45,6% din 2012; foametea ia amploare, în special în zonele predispuse la secetă.
Frecvența și intensitatea furtunilor de nisip și de praf, în special în regiunile aride și semiaride, au crescut în ultimele decenii din cauza utilizării necorespunzătoare a terenurilor, la care se adaugă factorii climatici, multe regiuni urmând a experimenta o creștere a aridității și a frecvenței secetei, menționează Organizația: “Aceste fenomene au un impact transfrontalier major asupra tuturor aspectelor societății, inclusiv asupra mediului, climei, sănătății, mijloacelor de trai, agriculturii, securității alimentare și bunăstării socio-economice, afectând în mod disproporționat pe cei care au cea mai redusă capacitate de a face față”.
Degradarea terenurilor și deșertificarea iau amploare, cu urmări alarmante asupra mijloacelor de trai a milioane de oameni, deoarece perturbă funcțiile vitale ale ecosistemului, afectează grav biodiversitatea, resursele de apă și sol și cresc emisiile de carbon și vulnerabilitatea la schimbările climatice. Estimările indică faptul că degradarea solului, indusă de om, își pune amprenta pe cel puțin 1,6 miliarde de hectare în întreaga lume, cu impact direct asupra a 3,2 miliarde de oameni.
Căldura și umiditatea – efecte devastatoare asupra sănătății
În toate condițiile meteorologice – fie că este o zi arzătoare de vară sau o dimineață friguroasă de iarnă, organismul lucrează din greu pentru a menține o temperatură normală, de 37 de grade Celsius.
“Chiar și în repaus, corpul uman produce multă energie termică”, spune Eric Buete, directorul medical al AFC Urgent Care din Sarasota, Florida. Când este frig, corpul va elimina această căldură prin radiații. “Căldura, pur și simplu, radiază din corp, răspândindu-se în aerul din jur”, explică dr. Buete.
Când este cald, corpul transpiră pentru a se menține la o temperatură normală. Transpirația iese la suprafața pielii. Pe măsură ce se evaporă, începi să te simți “mai răcorit”, potrivit Houston Methodist. Când afară este umezeală, transpirația de la suprafața pielii este mai greu să se evapore, deoarece aerul este deja saturat de umiditate. De aceea, oamenii spun adesea că nu căldura, ci umiditatea face insuportabil să petreci o zi foarte călduroasă în aer liber – deși ambele joacă un anumit rol în supraîncălzirea corpului.
Căldura extremă este periculoasă și, uneori – mortală
Chiar și într-un an “obișnuit”, cu temperaturi normale, sute de oameni mor din cauza căldurii, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Bătrânii, copiii mici și persoanele cu boli mintale și afecțiuni cronice, cum ar fi bolile de inimă, sunt la cel mai mare risc, spune CDC, iar sportivii, lucrătorii în aer liber și persoanele de culoare sunt deosebit de vulnerabili.
Bărbații transpiră mai mult decât femeile. Deși femeile au mai multe glande sudoripare decât bărbații, conform National Library of Medicine (SUA), glandele sudoripare ale bărbaților sunt mai active, ceea ce îi face să transpire mai mult decât femeile. Cu cât transpiri mai mult, cu atât te poți deshidrata mai ușor, ceea ce poate duce la alte probleme de sănătate, spune Buete.
Potrivit Societății Internaționale de Hiperhidroză, corpul omenesc are până la 4 milioane de glande sudoripare, acestea fiind de două tipuri: ecrine și apocrine. Ambele produc fluide. Zona acreierului cunoscută sub numele de hipotalamus controlează temperatura corpului prin reglarea fluxului de transpirație și a fluxului de sânge către piele. Mirosul asociat cu transpirația provine de la glandele apocrine care se găsesc în axile și regiunea genitală; transpirația din aceste glande produce un miros specific atunci când intră în contact cu bacteriile de pe piele.
Epuizarea termică apare atunci când corpul este supraîncălzit
Semnele de avertizare includ: amețeli, greață, vărsături, oboseală, transpirație abundentă și dureri de cap, notează CDC. Pentru a trata epuizarea termică, se recomandă șederea într-un loc răcoros, consumul de apă, o baie rece sau comprese cu apă rece.
Supraîncălzirea corpului poate duce la insolație, o stare care pune viața în pericol.
Insolația poate apărea atunci când temperatura corpului atinge 40 de grade Celsius, moment în care el își pierde capacitatea de a se autoregla, potrivit Academiei Americane a Medicilor de Familie (AAFP). Semnele insolației includ crampe musculare, bătăi rapide ale inimii, vărsături, piele înroșită, dureri de cap, confuzie mintală și convulsii, explică CDC.
“Bea înainte să-ți fie sete”, spune Buete. În condiții de căldură extremă, cel mai bine este să se evite cofeina și alcoolul, recomandă Academia Americană a Medicilor de Familie. Purtați haine largi, care permit aerului să circule, și evitați să faceți exerciții în aer liber în cea mai caldă perioadă a zilei (11 a.m. și 6 p.m).
Anumite categorii de adulți sunt expuse unui risc crescut de îmbolnăvire din cauza căldurii extreme: cei care suferă de obezitate morbidă, persoanele în vârstă și cele imobilizate, precizează dr. Buete. Persoanele cu diabet pot fi, de asemenea, sensibile la căldură, spune dr. Matthew Corcoran, directorul medical al Joslin Diabetes Center, New Jersey: “Dacă aveți diabet și vă deshidratați din cauza căldurii, acesta vă poate afecta nivelul zahărului din sânge.
Țineți departe de căldură insulina și alte medicamente pentru diabet, deoarece temperaturile ridicate le pot distruge”. Creșterea temperaturii corporale îngreunează funcționarea corespunzătoare a sistemului nervos central, afirmă specialiștii.
Unele medicamente pot expune la un risc crescut de insolație
Acestea includ unele tipuri de medicamente pentru alergii și antihistaminice, medicamente pentru tensiune arterială și pentru inimă, diuretice, laxative, antidepresive și medicamente pentru convulsii, potrivit AAFP. Discutați cu medicul dumneavoastră despre măsurile de precauție dacă luați astfel de medicamente.
(surse – fao.org; everydayhealth.com; foto – dw.com, descopera.ro, catena.ro, impact.ro)
Documentar de ILEANA SANDU