1.837 DE KILOMETRI – SIGHIȘOARA – IERUSALIM
Ambasadorul Israelului în România, Excelența Sa David Saranga, a ținut să amplaseze în Turnul cu Ceas din Sighișoara o plăcuță cu distanța până la Ierusalim, în cadrul Festivalului Sighișoara Medievală, înainte de plecarea sa din România, la încheierea mandatului.
“Eu vin în Sighișoara de aproximativ două ori pe an, și anul trecut, în octombrie, am fost aici cu membrii familiei mele și am văzut că ceva a lipsit. Am văzut că numele Ierusalimului nu este lângă numele altor orașe din lume (în balconul Turnului cu Ceas – n.r.), așa că i-am scris domnului primar. I-am sugerat să punem această placă și într-o săptămână mi-a răspuns pozitiv. Vreau să-i mulțumesc pentru răspunsul pozitiv și pentru această prietenie față de Israel și Ierusalim. Sunt 1.837 de kilometri de aici până la Ierusalim, până în Țara Sfântă”, a declarat presei, sâmbătă, David Saranga.
“În două zile plec înapoi în Israel, primul oraș pe care l-am vizitat când am venit în România prima dată, în 1997, a fost Sighișoara. Am fost la Cluj, unde am învățat limba română, și am dat o fuga până la Sighișoara. Și este interesant că și ultimul oraș pe care îl vizitez este Sighișoara, început și sfârșit. Este un oraș superb, chiar unul dintre cele mai frumoase orașe ale României și îmi face așa o plăcere să văd cât de mulți turiști sunt aici și știu că sunt și mulți israelieni, turiști israelieni care vin în Sighișoara, fiind un loc așa de unic”, a arătat David Saranga.
Ambasadorul a promis că va reveni fără îndoială în România, însă în calitate de turist.
Primarul municipiului Sighișoara, Ioan Iulian Sîrbu, s-a arătat onorat de vizita ambasadorului David Saranga și a arătat că prim amplasarea plăcuței cu distanța până la Ierusalim, Turnul cu Ceas a căpătat o altă greutate.
“Această vizită este un lucru foarte important, dar din punctul meu de vedere subliniază încă o dată faptul că atât ca și popoare, cât și ca oameni, ca și nații, putem colabora foarte bine. Sighișoara este un oraș multicultural, iar relațiile dintre noi consider că vor fi mai strânse de acum. (…) Domnia sa a observat că lipsește (indicatorul – n.r.) și consider că în acest moment deja Turnul cu Ceas începe să prindă greutate mai mare”, a declarat Ioan Iulian Sârbu.
Înainte de amplasarea indicatorului către Țara Sfântă, Excelența Sa David Saranga a avut o scurtă întrevedere cu conducerea Primăriei Sighișoara, ocazie cu care a menționat în Cartea de Onoare a instituției motivul pentru care a ținut ca turiștii să poată vedea distanța până la Iersusalim din Turnul cu Ceas. (AGERPRES)
CULOARUL BĂTRÂNELOR DOAMNE
Culoarul Bătrânelor Doamne sau Galeria Bătrânelor Doamne, un trotuar acoperit construit în Evul Mediu pentru asigurarea accesului pietonal în Cetatea Medievală dinspre orașul de jos către Turnul cu Ceas, a fost transformat în galerie de artă pe parcursul celei de-a XXVIII-a ediții a Festivalului Sighișoara Medievală.
Galeria Bătrânelor Doamne, cu o lungime de circa 50 de metri, care a fost restaurată recent și redată circuitului turistic, a adăpostit pe parcursul festivalului expoziția de pictură “Sighișoara Medievală și pictură în Evul Mediu”, în cadrul căreia artiștii sighișoreni, în frunte cu toboșarul Cetății, Dorin Stanciu, au pictat Sighișoara în diferite ipostaze, pe baza datelor istorice și a viziunii lor artistice.
Galeria Bătrânelor Doamne este una dintre construcțiile moderne în oraș, datând din anul 1844, fiind practic un trotuar acoperit, menit să ajute în special vârstnicii să urce în cetate, în zona cu cel mai dificil acces, de sub Turnul cu Ceas, care a fost prevăzută, în momentul construcției, cu material antiderapant.
Culoarul Bătrânelor Doamne, care îmbină acum istoria cu arta plastică, face parte din vechiul sistem de fortificații și se găsește în barbacana medievală de sub Turnul cu Ceas, care implică prezența unor curți interioare (trei porți și două curți) care protejau în Evul Mediu în cazul unui atac.
“Sub Turnul cu Ceas tot timpul au fost probleme de acces și, pentru a ușura accesul în cetate, în Evul Mediu s-a decis să se pună niște bârne de stejar. Fiind un acces greu mai ales iarna, în 1844, municipalitatea a decis ca în prima curte interioară de la lângă Turnul cu Ceas să realizeze un coridor acoperit care să ajute la accesul pietonal în Cetate. Practic, s-a construit un zid, s-a acoperit, iar în partea interioară avea nisip, care avea un rol antiderapant. În momentul în care se depășea zona de acces a culoarului Doamnelor Bătrâne, omul avea antiderapant pe papuci. În perioada comunistă, zona cu nisip a fost pavată”, a precizat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara, Nicolae Teșculă.
În ultima zi a Festivalului Sighișoara Medievală, pe lângă expozițiile de pictură, turiștii s-au bucurat de demonstrațiile de duel ale cavalerilor, de teatru interactiv pentru copii cu Marian Râlea și Abracadabra, de dansuri, vrăji și descântece cu Zânele SILVANE, de târgurile de robi, iar la finalul zilei, de concertul trupei Cargo și de un foc de artificii.
“SĂ FIM DESEN, SĂ FIM CULOARE…”
Peste 300 de copii au participat, pe parcursul celor trei zile ale Festivalului Sighișoara Medievală XXVIII, la atelierul de pictură organizat de toboșarul Cetății Sighișoarei, Dorin Stanciu, care în viața “civilă” este profesor de arte vizuale.
“Așa cum au vrut sașii ca totul să fie colorat aici, în Cetate, așa trebuie să se întâmple în toată țara, în toată lumea. Să fim desen, să fim culoare, să fim pozitivi, să mergem înainte. Aceasta este adevărata valoare, asta trebuie să facem pentru a fi fericiți, să ne bucurăm de fiecare moment, de fiecare culoare. Mulți mă întreabă cum am reușit să capacitez atâția copii să participe și să le explic că sunt profesor de arte vizuale. La această poveste a picturii din Piața Rățuștelor am provocat copiii să picteze, iar aceștia au răspuns pozitiv, fiindcă toată lumea îl cunoaște pe toboșarul cetății și se încrede în el. Asociația Artiștilor Plastici Castrum Sex din Sighișoara a propus organizatorilor festivalului să facem expoziția de pictură de pe Culoarul Bătrânelor Doamne și s-a acceptat. Acolo au văzut copiii cele 54 de picturi ale artiștilor din Sighișoara, Târgu Mureș și Cluj-Napoca, fapt ce le-a stârnit curiozitatea. Iar aici, la atelierul de pictură, fiecare și-a lăsat liberă creativitatea prin tehnica acuarelei”, a declarat, pentru AGERPRES, Dorin Stanciu.
Profesorul-toboșar a spus că a remarcat câțiva copii extrem de talentați, pe Patricia din județul Cluj, în vârstă de 10 ani, și pe Alex din Brașov, de 9 ani, ambii având o viziune aparte asupra cromaticii.
De asemenea, Dorin Stanciu a fost impresionat de o fetiță, Ioana Maria, de 5 ani, care a realizat un curcubeu, aliniind perfect culorile.
“A simțit perfect culorile și e foarte interesant fiindcă e foarte micuță. Fiecare copil și-a simțit sufletul aici, a fost creativ, a transpus elementele din natură într-un limbaj plastic, ei nu au temeri și creează așa cum simt. Am avut acest atelier de pictură de trei ori pe zi, în fiecare zi a festivalului și am constatat că foarte mulți copii și-au dorit să picteze, au fost peste 300”, a mai spus Dorin Stanciu. (Agerpres)
CUPTORUL ROMAN UNIC ÎN ȚARĂ
Cuptorul roman din secolul al IV-lea, unic în România, descoperit în timpul unei campanii arheologice din anii ’80 și salvat de la dispariție de o firmă privată, care ulterior a decis să îl doneze Muzeului de Istorie din Sighișoara, a fost expus publicului cu ocazia Festivalului Sighișoara Medievală, pe strada Morii, în Orașul de Jos.
Directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara, Nicolae Teșculă, a declarat, pentru AGERPRES, că turiștii pot admira acum cuptorul roman unic în țară, atât ziua, cât și noaptea, întrucât acesta este amplasat într-un pavilion de sticlă, iluminat pe timpul nopții.
“Cuptorul a fost amenințat de distrugere în locul în care a fost descoperit, fiind extras în anul 1982 și depozitat în următorii 24 de ani într-un container din Cetate. Apoi a fost transferat la fabrica de cărămidă din oraș, unde a fost restaurat și expus. În anul 2020, noua conducere a fabricii și-a anunțat intenția de a returna cuptorul Muzeului de Istorie din Sighișoara, însă procedurile au implicat mai multe riscuri legate de relocare, de rezistența obiectului, de depozitare și de conservare. Cuptorul a fost adus pe noua locație, a fost restaurat, iar în jurul acestuia a fost amplasat un pavilion de protecție. Acum, cu ocazia Festivalului Sighișoara Medievală, cuptorul poate fi vizitat, fiind iluminat”, a spus Nicolae Teșculă.
Cuptorul din secolul al IV-lea cu valoare de unicat, care a produs ceramică de tradiție romană, a fost descoperit de prof. dr. Radu Harhoiu și de prof. dr. Gheorghe Baltag, în timpul unor săpături arheologice efectuate în 1981, în așezarea de la Dealul Viilor. (Agerpres)
LUPTE CAVALEREȘTI, TÂRGURI, DEMONSTRAȚII
Luptele cavalerești, târgurile de robi, demonstrațiile despre forța tămăduitoare a zânelor, teatrul și dansurile medievale sunt câteva dintre surprizele din a doua zi a Festivalului Sighișoara Medievală XXVIII.
Între artiștii care au evoluat sâmbătă, la Sighișoara, se regăsesc Cavalerii Paladini de Terra Medies, Scutierii de Muhlbach, Domnițele de Muhlbach, Zânele Silvane, Art Gotica, Cavalerii Terra Ultrasilvana, Nosa, Sirius, Teutonii de Transilvania, Toboșarul Cetății, Magul Cetății, Trupele K- Boom și Karisma de la Clubul Copiilor Sighișoara, cărora li s-a alăturat și renumitul actor Marian Râlea și Abracadabra, cu reprezentația “Drumul lui Făt-Frumos”. Pe parcursul întregii zile, Zânele Silvane au inițiat publicul doritor în arta zânelor, și-au prezentat forța tămăduitoare, au făcut o călătorie în lumea lor și au prezentat legenda prințesei blestemate, dansuri, vrăji și descântece.
Fondul muzical al epocii a fost asigurat de Cimpoierii din Transilvania, iar animația stradală, constând în lupte și dansuri istorice, a aparținut scutierilor și domnițelor de Muhlbach, trupei NOSA, jonglerilor cu flăcări de la SIRIUS, cavalerilor Terra Ultrasilvana care s-au luptat cu Cavalerii Paladinii de Terra Medies, magilor și cavalerilor călare care au prezentat Proclamația Voievodului Vlad Drăculea.
Participanții la festival au putut vizita, de asemenea, taberele cavalerești, atelierul de sticlărie, cel de pielărie, de fierărie și cel de mânuire a armelor medievale. (Agerpres)