* “Drum Crucial”! Pe scara sufletului meu / M-am întâlnit cu Bunul Dumnezeu. // Eu coboram mâhnit din conștiința mea, / Iar El urca surâzător spre ea. // Și ne-am oprit la jumătatea scării / Încrucișându-ne în clipa-ntâmpinării / Săgețile perechilor de ochi ca de-obicei / Ah! ochii Lui cum seamănă cu ochii mei! // Pe scara sufletului meu / M-am întâlnit din nou cu Bunul Dumnezeu. // El cobora solemn din conștiința mea, / Iar eu urcam surâzător spre ea!…
Ion Minulescu (1881-1944), poet, prozator, dramaturg, reprezentant important al simbolismului: “Adevăratul stegar al mișcării simboliste” după spusele lui Lovinescu. A scris 11 piese de teatru și 6 volume de versuri. I-a fost decernat “Premiul Național pentru poezie”.
***
* “Limba română este limba nației noastre; trebuie s-o onorăm și să priveghem la conservarea ei fiindcă ea este “vestimentul (îmbrăcămintea) unei nații”. Ea este proprietatea noastră; Ea ne-a păstrat și ne-a condus prin furtunile cele grele ale timpurilor barbare și tot numai limba leagă între sine membrii nației răspândiți sub diferite guvernări. “Limba română este una dintre cele mai dulci și armonioase limbi din
Europa, încât cei ce se ocupă de dânsa fac patriei un serviciu însemnător și merită recunoștința noastră”.
Gheorghe Asachi (1788-1869), cărturar umanist, poet, scriitor român.
***
* “Într-o zi Diogene, vrând să se apere de căldura soarelui, își puse pe cap o coroană de frunze. Un trecător, văzându-l, începu a striga după el în batjocură: Jos coroana, filosofule mândru!… Coroana se cuvine să o poarte numai eroii care s-au întors biruitori de pe câmpurile de luptă”. Diogene ridică mândru capul și-i spuse:”Taci prostule! Află că eu am biruit dușmani cu mult mai cumpliți decât cei de pe câmpul de luptă: eu am biruit Trufia, Sărăcia, Lăcomia, și pe acea fiară care se cheamă Plăcerea lumească”.
P.S. Iacov cap. 5, vers. 13-15: “Este vreunul dintre voi în suferință? Să se roage. Este cineva c inimă bună? Să cânte psalmi. Este cineva bolnav? Să cheme preoții Bisericii și să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn, în numele Domnului și rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav și Domnul îl va ridica și de va fi făcut păcate, se vor ierta lui”.
Cu dragoste creștinească,
părintele Ilie