Cercetările realizate de Muzeul Județean Mureș (MJM) începând cu anul 2012 în cadrul proiectului Traseul Limesului Roman au fost incluse în dosarul UNESCO “Frontierele Imperiului Roman DACIA”.
Potrivit șefului Secției de Cercetare a Limesului Roman din cadrul Muzeului Județean Mureș, Szilamer Panczel, aceasta este cea mai complexă nominalizare pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO pregătită până acum de România.
“Dosarul are 285 de componente – castre legionare și castre auxiliare cu așezări civile, castre de marș, turnuri și alte elemente de fortificație – cuprinde un sector de graniță romană de peste 1.000 de kilometri ce traversează 123 de unități administrativ-teritoriale. În data de 31 ianuarie, dosarul a fost depus la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, după un efort intens depus de numeroși specialiști arheologi, arhitecți, istorici, urbaniști și geografi. Cu ocazia cercetărilor efectuate pe sectorul de graniță romană (limes) existentă în județul Mureș, necesitatea promovării, precum și cea a conservării siturilor identificate, a devenit o prioritate. În acest scop, Muzeul Județean Mureș a inițiat în cursul anului 2012 proiectul Traseul Limesului Roman. În anul 2013 s-a demarat Etapa a II-a a proiectului cultural finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și Consiliul Județean Mureș cu scopul de a identifica noi situri arheologice care au făcut parte din limes, precum și georeferențierea și cartarea celor cunoscute cu ajutorul perieghezei, arheologiei aeriene și a metodelor de prospecție geofizică”, a declarat, pentru Agerpres, Szilamer Panczel.
Potrivit arheologului, dosarul a fost elaborat de colectivele coordonate de Comisia Națională Limes, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Național de Istorie a României, Institutul Național al Patrimoniului, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și Muzeul Județean Mureș.
“Muzeul Județean Mureș s-a implicat în cercetarea și documentarea siturilor din estul Transilvaniei, prin echipa coordonată de Centrul de Cercetare a Limesului Roman, care a fost formată din arheologi, studenți și voluntari. Din zona mureșeană au fost incluse castrele auxiliare și așezările militare de la Brâncovenești, Călugăreni și Sărățeni, respectiv turnurile de la Vătava, Ideciu de Sus, Ibănești, Chiheru de Jos, Eremitu și Câmpu Cetății (…) Acest rezultat își are rădăcinile în cercetări arheologice începute în secolul al XIX-lea, continuate în tot acest răstimp și apoi intensificate și sistematizate în ultimii ani în cadrul Programului Național Limes. Rezultatele științifice ale acestor cercetări constituie fundația științifică a acestui dosar care detaliază și felul în care aceste vestigii sunt relevante nu doar pentru noi, ci și pentru întreaga umanitate și pot să se alăture siturilor deja recunoscute de UNESCO. Prin acest demers se va confirma că aceste situri au o valoare universală excepțională și că ele sunt conservate în formă autentică și cu un mare grad de integritate”, a afirmat Szilamer Panczel.
Arheologul spune că în dosar se documentează starea de conservare a siturilor și riscurile la care sunt expuse, respectiv cum sunt și cum vor fi aceste situri puse în valoare prin asumarea unor măsuri concrete de rezolvare a problemelor identificate și crearea unui mecanism de gestiune și protecție integrată care să includă autorități și instituții, comunități locale și experți.
“Trebuie subliniat că este vorba de un vast proiect care cere un efort sistematic, cu experți și resurse suficiente, asumat de către autorități centrale și locale și în care comunitățile trebuie să fie un partener activ”, a arătat Panczel.
Specialistul consideră că prin popularizarea siturilor aparținând acestui sistem defensiv antic și implicarea comunității locale în conservarea lor se poate preveni distrugerea lor continuă și se pot elabora strategii de valorificare turistică.
“Dorim să promovăm limes-ul din județul Mureș sub forma unui traseu turistic pe care să-l prezentăm publicului prin intermediul unei broșuri și a unor hărți distribuite gratuit, dar și prin informații detaliate postate pe pagina web a proiectului. Siturile greu accesibile vor fi prevăzute cu marcaje și panouri de informare, iar la fața locului vor fi prezentate prin intermediul unor panouri explicative”, a mai arătat arheologul Szilamer Panczel. (Agerpres)