Duminică, 21 mai, Biserica creştină sărbătoreşte pe doi dintre cei mai mari şi mai importanţi susţinători ai ei: Sfinţii împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa, Elena. Nu au făcut parte din ierarhie şi din treptele monahale, apostolatul lor fiind operă înţeleaptă prin oferirea libertăţii Bisericii creştine şi recunoaşterea ei ca instituţie spirituală în viaţa lumii de atunci.
Sfânta Elena, mama împăratului Constantin, se naşte în jurul anului 250. Se pare că se trage din spiţa neamului traco-dac sau daco-roman. Primeşte botezul de mică şi este crescută în frica lui Dumnezeu. Soţul ei, Constantin Chlor, de origine romană, din familie împărătească, nu acceptă credinţa în Hristos, fiind închinător al cultului împăratului, fapt pentru care o şi părăseşte.
Se spune că Sfânta Elena este prima femeie din lume care şi-a eliberat toţi sclavii şi a desfiinţat de la curte suita de doamne şi domniţe, care huzureau în lux. Pentru întărirea credinţei în Hristos întreprinde săpături pe dealul Golgotei, pentru a scoate la lumină şi la deosebită cinstire Crucea Mântuitorului, Mormântul Său.
Sfântul Constantin cel Mare a făcut instrucţie militară alături de tatăl său în părţile Asiei şi la Dunăre, iar educaţia a aparţinut mamei, după plecarea în Britania. După moartea tatălui său, în lupta împotriva lui Maxenţiu, care se considera urmaş al lui Diocleţian, Constantin cel Mare a văzut ziua strălucind pe cer o cruce luminoasă, pe care scria: “Prin acest semn vei învinge”. Noaptea, în vis, i-a apărut însuşi Iisus, îndemnându-l să-şi facă steag ostăşesc cu semnul Sfintei Cruci pe el. Încredinţat că, în biruinţa lui, a fost ajutat de Dumnezeul creştinilor, fericitul Constantin a dat, în 313, ca împărat al Romei, o hotărâre prin care a oprit prigonirea creştinilor, promovând libertatea credinţei.
Multe alte fapte de folos credinţei lui Hristos au săvârşit marele Constantin şi maica sa, Elena, pentru care s-au învrednicit a se numi “Sfinţii cei întocmai cu Apostolii, împăraţi”.
În această zi, păsările îşi învaţă puii să zboare. Este limita calendaristică pentru semănatul porumbului, ovăzului şi meiului. În această zi nu se lucrează, pentru a preîntâmpina distrugerea holdelor şi a strugurilor de către păsări.
B.B.