,,Orice lucru pe lumea asta a fost mai întâi un vis”, spunea Carl Sandburg, dar așa a fost și pentru noi: un vis împlinit, de a trece Carpații și de a ajunge în minunăția ținutului vrâncean, împreună cu cei cu care să împarți niște experiențe frumoase.
Așa că astrele s-au aliniat și am plecat din Târgu Mureș spre Lepșa, un sat din comuna Tulnici, situat la 365 km de Târgu Mureș, la poa-lele Munților Vrancei, cu vedere spre vârful Tisaru Mare și Tisaru Mic, lăsând în urmă Sighișoara (unde se află binecunoscuta Cetate Medievală și Biserica din Deal), Cetatea Rupea, Hoghiz (cu Castelul Haller, cu Castelul Guthman Valenta și Cheile Dopșa (Bogota), Rotbav (cu Biserica Evanghelică Fortificată, lacul piscicol Rotbav); Feldioara (cu Cetatea Feldioara), Vâlcele (Câmpul de echitație Vâlcele), Sfântu Gheorghe (cu Cetatea Sfântu Gheorghe – Biserica fortificată Sfântu Gheorghe) și Târgu Secuiesc.
Lepșa este un sat care aparține comunei Tulnici, situat la intrarea în Pasul Tulnici, la Poalele Munților Vrancei, cu vedere spre Vârful Tisaru Mare și Tisaru Mic, loc de pornire spre diferite trasee de drumeție și atracții turistice.
Picioarele ne-au purtat de cum am ajuns spre sălbaticile Chei ale Tisitei, erodate de râul cu același nume în gresii și conglomerate cu elemente verzi și alți compuși chimici, relief caracterizat de o puternică fragmentare tectonică și hidroerozională, care a făcut ca văile să fie sculptate adânc, dând astfel aspectul de canion. Datorită varietății litologice și structurale, se realizează o eroziune diferențiată, ducând la formarea unor forme de relief caracterizate de o mare frumusețe peisagistică, de tip hog-back (Tisaru, Zburatura, Dealu Negru, Bulboace), iar în partea apuseană a Munților Vrancei, culmile sunt mai domoale, întinse și slab erodate (depresiunea Lăcăuți).
De remarcat este faptul că, datorită intervenției antropice din trecut (construirea căii ferate forestiere și, ulterior înlocuirea acesteia cu drumul forestier care, parțial, urmează vechiul terasament), Cheile Tișitei au devenit accesibile, în timp ce sectorul dintre ,,tunelul mare” (între Tișita Mică și Tișita Mare), pe o lungime de 1,5 km, este și în prezent inaccesibil, lărgimea cheilor variind de la 3-4 m până la 10 m, albia Tișiței Mari prezentând numeroase praguri și repezișuri. Numeroasele accidente tectonice (falieri) au contribuit, de asemenea, la modelarea reliefului.
Am călătorit de-a lungul râului Tișița, străbătând cei aprox. 8 km/sens, diferența de nivel de aprox. 400 m trecând prin diferite sectoare de pădure, unde urșii, râșii și lupii erau stăpâni, însă, indiferent cât de mult ne-ar fi plăcut animalele, ne-am bucurat, totuși, că nu ne-am intersectat cu ele.
În a doua zi am plecat spre localitatea Bozioru din județul Buzău, prima oprire fiind la cascada Putna, considerată monument al naturii încă din anul 1973. Cascada se întinde pe o lungime de 80 m și impresionează prin putere, debit, lungime și viteză. De remarcat faptul că s-au adus îmbunătățiri acestui loc față de acum câțiva ani, când cascada nu era împrejmuită și prezenta un adevărat pericol de cădere în gol. Taxa de intrare a fost de doar 2 lei.
Deși am avut o listă lungă de obiective turistice pregătită de acasă, noi nu am mai apucat să vizităm Groapa cu Pini, spectaculoasă pentru apariția la zi a structurilor geologice ce impresionează prin jocul de culori galben – cenușiu – roșcat a rocilor, prezentând numeroase și variate urme de faună fosila. Un alt obiectiv la care nu am ajuns este Rezervația Geomorfologică Râpa Roșie din Masivul Coza, un relief sub formă de ogașe, canioane, turnuri, avene și pâlnii, situată pe un versant drept al
râului Putna, pantele fiind afectate de procese hidroerozionale în strate slab coezive; Casa Babei Vrâncioaia, despre care am auzit la orele de limba română; Muzeul Rădăcina Vrancei și Muchia Morii.
Smaranda Toma
(Surse: Vestigiile rupestre din Munții Buzăului, Ștefan Chițu, Ilie Mândricel, Dan Scoroșanu, Constanța Tănase, Vasile Drâmbocianu, Dumitru Nica, Corneliu Stefan, Venera Tudose, Vasile Boroneanț, Ed. Editgraph, Buzău, 2022 – Ediție îngrijită de Vlad- Ionuț Musceleanu, http://apmvn.anpm.ro/arii-naturale-protejate-de-interes -national/asset-publisher/3N0LCSrYrj6u/content/rezervatia-naturala-tisita, https://wildcarpathiaadventure.ro/obiective-turistice/rezervatia-naturala-groapa-cu-pini/, https://holidayandtrips.com/varful-turtudui-misterul-piramidei-antice/?lang=ro)