Fundația Buckner din Târnăveni alături de artistul Ioan Astăluș și alți profesori voluntari inițiază în jur de 20 de adolescenți în meșteșuguri aproape dispărute, astfel încât pe parcursul unei săptămâni, aceștia să deprindă tainele sculpturii tradiționale, picturii, prelucrării metalului și a lutului, în cadrul primei Tabere de Artă din satul Gâmbuț, comuna Bichiș.
O parte din lucrările participanților la prima ediție a Taberei de Artă, care se realizează pe parcursul acestei săptămâni la Gâmbuț, vor face obiectul unei expoziții itinerante.
“Am găsit de cuviință că trebuie reînviate multe dintre meseriile și meșteșugurile românilor, în parte uitate, în parte abandonate. Tabăra are ca scop educarea acestor copii în spiritul muncii, în primul rând, și în al doilea rând, poate găsirea unei căi să-și facă din aceasta o meserie. Locul nu este întâmplător ales, fiindcă în străfundurile istoriei, încă din perioada agatârșă, când acești mari artiști ai antichității, agartârșii, bărbații de aur sau cei care se pictau cu aur, aveau ca principală preocupare arta, și nu numai arta ca un titlu generic, ci arta olăritului, arta prelucrării metalelor și în mod special a aurului, arta conversației, arta oratoriei și să nu uităm și arta muzicală. (…) Găsim aici și din perioada neoliticului vase de ceramică, ce sugerează preocuparea pentru arta olăritului în perioada medievală, când localnicii de la Gâmbuț au dus arta prelucrării fierului la un nivel superior, apropiindu-ne de arta modernă. Aici existau cei care turnau clopote sau cei care fabricau în forjele proprii sau în forjele comunității harnașamente pentru caii de povară și pentru uzul gospodăresc (…). Acum se dorește repunerea în practică a unor obiceiuri și meșteșuguri aproape dispărute. În acest fel, Gâmbuțul, ca multe alte sate de pe tot cuprinsul patriei, își va redobândi aura de sat mândru și frumos”, a declarat Ioan Astăluș.
Tabăra de Artă de la Gâmbuț este organizată de Fundația Buckner – Centrul de zi Târnăveni, cu sprijinul Consiliului Județean Mureș, și beneficiază de sprijinul a șapte profesori și voluntari seniori, specialiști în folosirea dălții, pensulei, forjei sau nicovalei.
Cei 20 de tineri, proveniți din familii aflate în dificultate, vor aduce, pe parcursul unei săptămâni, și o serie de beneficii pentru comunitate, în sensul că vor picta și restaura troițele din Gâmbuț, iar prin sculptura și fierăria pe care le vor învăța îl vor onora pe unul dintre cei mai mari sculptori naivi ai României, Sever Suciu, născut în Gâmbuț.
“Numele Taberei de sculptură este Sever Suciu și vine de la numele celui mai mare sculptor naiv din țară. Dincolo de ceea ce numim acum academism, naivul din cultură, cum a fost și Sever Suciu, duce până la un finisaj extraordinar arta prelucrării lemnului. Nu are nimic din compozițiile clasice și din compozițiile elaborate. Pur și simplu, tot ceea ce lucrează face dintr-un instinct primar, la fel cum o făceau pictorii de icoane. Participanții la tabără lucrează pe trei paliere. În primul rând, e sculptura în lemn, sculptura tradițională în lemn. Noi încercăm să confecționăm și obiecte din lemn care erau folosite în gospodării, dar și obiecte de mobilier sau ambientale, sculpturi care înfrumusețau grădinile românilor în mod special. Cea de-a doua secțiune este cea de pictură, pictura tradițională. Noi recondiționăm acum troițele din satul Gâmbuț. Practic, refacem toate crucile de la intersecții, iar toate aplicațiile cu Iisus Hristos din tablă, de pe tablele originale, vor fi refăcute. Ultima secțiune, dar și cea mai importantă, este arta prelucrării fierului, atât la cald, cât și la rece. Aici, astăzi, am făcut scoabe, vom face seceri funcționale și bineînțeles, într-o etapă următoare, vom face în mod sigur partea de metal din harnașamentele cailor și, de ce nu, și potcoave”, a explicat Astăluș.
Directorul Centrului de zi al Fundației Buckner din Târnăveni, Liviu Turcu, a arătat că prin participarea la cursurile din Tabăra de Artă de la Gâmbuț se urmărește ca adolescenții să-și dezvolte abilitățile și să intre în contact cu satul tradițional, neatins de modernism.
“Aceasta este prima ediție a Taberei de vară și ne bucurăm pentru locația pe care o avem aici, la Gâmbuț, un sat frumos, un peisaj foarte frumos. Cred că anul viitor vom reuși să facem tabăra mai mare, să ajungem la 30 de copii și, într-un final, să ajungem la 50. Aceasta este ținta noastră pentru Tabăra de Artă de la Gâmbuț (…) Importanța participării cred că este esențială pentru că aici, într-un fel sau altul, copiii sunt un pic mai deconectați de partea de educație și se concentrează doar pe partea vocațională, pe abilități. Este foarte important, pentru că sunt mulți dintre ei care vor să urmeze o meserie, nu doar să facă o facultate. Noi avem și un atelier de tâmplărie la Centrul de zi și copiii lucrează acolo și chiar sunt foarte dezvoltați din punct de vedere al lucrului cu lemnul și cu sculele. Este foarte important, pentru că asta este de fapt o rampă pentru viitorul lor și, în perspectivă, credem că ei se vor dezvolta tot mai bine și vor fi niște meseriași buni”, a declarat Liviu Turcu.
El a precizat că la Centrul de zi al Fundației Buckner din Târnăveni vin 170 de copii din familii în dificultate, 40 preșcolari, 90 de copii din clasele I-IV și 50 de copii de ciclu gimnazial, aici fiind ajutați să-și facă temele, dar să și învețe o meserie.
“Avem și un program mai special de remediere școlară, pe care îl aplicăm pe fiecare nivel de clasă. Apoi avem ateliere vocaționale, unde sunt susținute de 15 voluntari seniori, fiecare cu specificul meseriei lui. Avem profesor de pictură, avem ingineri, maeștri în prelucrarea lemnului, avem un atelier de patiserie, îl avem pe domnul Astăluș, artist în sculptură și modelaj (…). Am deschis centrul în anul 2007 și atunci, în zonă, abandonul școlar era foarte mare, chiar foarte îngrijorător. Dar în decursul anilor am reușit să diminuăm acest abandon școlar, să-l eradicăm complet și se pare că am avut succes. Cred că nu mai putem vorbi de abandon școlar, acum doar trebuie să lucrăm un pic pe partea asta de conștientizare a părinților, să se implice și ei în educarea copiilor și vreau să spun că, în mare parte, cam 70% deja ne-am atins scopul”, a spus Liviu Turcu.
În tabără au ajuns și deputatul Dumitrița Gliga și subprefectul de Mureș, Vasile Liviu Oprea, Ioan Astăluș remarcând faptul că de la reforma agrară din 1945 nu a mai călcat niciun picior de deputat prin acest sat izolat, aflat la limita județului.
Deputatul Dumitrița Gliga le-a povestit copiilor cum părinții ei au început să construiască viori într-un mic atelier, la Reghin, și cum, în ultimii 30 de ani, au ajuns să fie cei mai mari producători de viori din România. În plus, le-a spus că ideea de a vizita Tabăra de Artă de la Gâmbuț a pornit de la dragostea ei pentru lemn.
“Când am auzit că este o tabără de sculptură pentru tineri care se inițiază în sculptură – și nu doar în sculptură, ci și în pictură și în lucrul cu metalul -, am zis că e o provocare. Mai mult decât atât, cred că e foarte important să facem publice asemenea tabere și să încercăm să le organizăm în cât mai multe locuri din județul nostru, ca să atragem cât mai mulți tineri spre meseriile pe care le știau bunicii și străbunicii noștri, care par acum demodate, dar care cu siguranță le-ar asigura un statut deosebit în societate. Mai mult decât atât, am fost anul trecut la Gheja și atunci am aflat despre istoria acestor locuri, despre agatârși, despre popoarele antice care locuiau aici, în această regiune a județului Mureș, care erau iubitori mari de artă, erau foarte pricepuți în a face podoabe din metale prețioase. Acum nu știu dacă locuitorii din Gâmbuț și din împrejurimi și participanții de astăzi de la tabără sunt urmașii agatârșilor, dar e cert că oamenii de aici iubesc într-adevăr cultura și arta. Sper ca tinerii participanți în această tabără să se inspire din frumusețea locurilor, din sălbăticia locurilor și din istoria minunată a acestor locuri și să învețe cât mai multe din arta tradițională, a picturii, a meșteșugurilor și a sculpturii”, a declarat deputatul PSD, Dumitrița Gliga.
Subprefectul Vasile Liviu Oprea le-a dezvăluit copiilor că știe să cânte la chitară și că a cântat mulți ani muzică folk, mai ales în timpul facultății, dar și mai târziu, iar acum învață să cânte la saxofon și că niciodată nu este prea târziu să faci ce îți dictează sufletul. În plus, Oprea le-a spus că este încântat să descopere în Gâmbuț un sat asemănător celui în care a crescut.
“Am intrat în Gâmbuț, un sat care mi-a adus aminte de copilărie, de satele românești pure, care a rămas neschimbat, natura pură – neschimbată. Îi felicit pe artistul Ioan Astăluș și pe directorul Fundației Buckner, Liviu Turcu. Apreciem că tabăra s-a organizat în acest sat foarte frumos. Am rămas profund impresionat de oamenii de aici, pentru că am stat de vorbă și cu câțiva cetățeni pe care i-am întâlnit pe stradă și am rămas profund impresionat de atitudinea domnului Astăluș față de acest sat. Ne-a povestit foarte multe despre locurile astea și am ajuns la concluzia că ar fi păcat să nu scrie o carte despre Gâmbuț (…). Noi suntem, cum se zice, oameni din popor, chiar dacă avem niște funcții. Eu provin de la țară, părinții mei au fost oameni modești”, a spus Vasile Liviu Oprea.
Adolescenții din Tabăra de Artă de la Gâmbuț s-au arătat încântați de ceea ce au învățat în primele zile petrecute alături de artiști, mai ales că deja au făcut cu mâinile lor primele obiecte din lut, cum ar fi opaițe, scrumiere, căni, boluri, statuete, picturi sau scoabe și piroane din metal și au participat și la refacerea unor troițe sau stâlpi de gard sculptați în lemn, cu o vechime de circa 200 de ani, despre care se spune că “țineau spiritele rele la distanță”.
Satul Gâmbuț este atestat documentar în anul 1299. Dacă în 1930, în Gâmbuț existau 727 locuitori, acum, în sat mai sunt 126 locuitori, însă perspectivele par încurajatoare, mai ales că persoane din alte zone ale țării au început să cumpere case și să le renoveze. (Agerpres)