Există oameni care ne-au marcat viața multora dintre noi. Există oameni cărora le place să dea altora tot ce au mai bun în ei, care au un suflet mare și sunt de o rară modestie. Despre un astfel de OM o să consemnez în acest material. Este vorba despre distinsa, delicata și venerabila profesoară Olivia Sturza, din Luduș. S-a născut în satul Săcel, comuna Băișoara din județul Cluj, în 27 septembrie 1932. Cursurile Școlii elementare le-a urmat în Săcel, liceul la Baia de Arieș, după care a studiat, în cadrul Universității “Babeș-Bolyai”, fizica și matematica. În anul 1956, la absolvire, a fost repartizată la Liceul teoretic din Luduș, unitate în cadrul căreia a predat Fizica până în anul 1987, anul pensionării.
În anul 1958 și-a întemeiat o frumoasă familie împreună cu regretatul profesor Sturza Gheorghe Traian, alături de care a petrecut 63 de ani . Viața
le-a fost binecuvântată cu două fete, Dana și Voichița (ambele inginere), trei nepoți și un strănepot.
De-a lungul anilor de activitate a condus unitatea de învățământ, la un moment dat în calitate de director adjunct. A rămas în inimile generațiilor cărora le-a fost dirigintă și profesor ca un dascăl serios, dedicat meseriei, înțelegător și apropiat de adolescenți. Are o memorie foarte bună, își amintește numele multor elevi (unora le știe și locul în bancă), se bucură de întâlnirile pe care aceștia le organizează, participă la ele și este o prezență deosebit de agreabilă prin amintirile pe care le relatează cu lux de amănunte.
Știu că este o cititoare fidelă a ziarului Cuvântul liber, al cărui abonament nu-i lipsește de zeci de ani și sper ca apariția acestui material să reprezinte o mare surpriză pentru domnia sa.
La mulți și binecuvântați ani, doamna profesor!
Prof. Ana PANDREA, în numele celor care vă iubesc și îi iubiți