– când politicienii se prefac că ne rezolvă problemele –
Se pare că, de câte ori strada Gheorghe Doja din Târgu Mureș intră într-un proces mai amplu de reabilitare, în oraș se creează o mică răscoală. Dacă în 2000 faptul că strada arăta jalnic a folosit în campania electorală principalului contracandidat al primarului de atunci, Fodor Imre, adică lui Dorin Florea, acum, după 24 de ani, problema creată în trafic de reabilitarea străzii devine, din nou, o temă electorală împotriva actualului primar. Să fie oare spiritul micului nobil secui, revoluționar, care în 1514 i-a răsculat pe țărani împotriva marilor proprietari de pământ? Nicidecum… este vorba pur și simplu despre faptul că aproape toți posibilii competitori din alegerile locale de la anul “se urcă” pe subiect, așa cum au făcut-o și în timpul crizei deșeurilor și încearcă să obțină puncte electorale. Dar atât, deocamdată, despre abordarea electorală a unei situații de moment din orașul nostru.
Din punct de vedere tehnic, odată cu închiderea parțială a două tronsoane din strada Gheorghe Doja, la sfârșitul săptămânii trecute, au fost gândite o serie de trasee alternative pentru ca să se diminueze, pe cât se poate, aglomerarea traficului în zonă. Sunt păreri pro și contra eficienței măsurilor luate. La orele de vârf, dimineața și între 15.00 – 18.00, în mai toate zonele orașului putem observa că în cele mai multe autourisme se află doar câte o persoană. Asta spune multe despre faptul că nu ne pasă de ceilalți, de mediu, și că încă suntem departe de a putea avea un oraș civilizat. Obiceiul multor târgumureșeni de a merge oricând și oriunde, chiar și pe o distanță scurtă, cu autoturismele, se pare că în zilele acestea nu mai este la modă. Mulți vor trebui să ia decizia de a se deplasa cu autoturismul,
în zona Gheorghe Doja și cele adiacente, doar dacă este nevoie.
Este firesc ca oamenii să își dea cu părerea sau să își arate nemulțumirea. Mulți târgumureșeni au încercat să vină cu sfaturi pentru șoferi oferindu-le, prin diferite postări pe internet, tot felul de soluții, de ponturi, pentru a traversa mai ușor zonele vizate. Sunt însă foarte mulți nemulțumiți care critică realizarea acestui proiect. Nu am să mă refer la paternitatea lui pentru că nu contează până la urmă. Este un proiect al municipiului, câștigat de un primar și implementat de altul. Este un proiect care va aduce beneficii orașului atunci când va fi terminat. La fel ca și cel aprobat marți de consilierii locali privind reabilitarea culoarului dintre Tudor și 22 Decembrie prin realizarea unei benzi de circulație pentru autobuze și piste de biciclete. Similar celui de pe Doja. Trebuie, însă, să nu uităm că, până când Târgu Mureșul nu va avea o centură de ocolire, culoarele dedicate autobuzelor vor putea fi folosite și de restul autoturismelor. Și aici ajungem la veșnica problemă a orașului nostru: lipsa variantelor de ocolire.
Poate că pentru asta merită ca noi, târgumureșenii, să ne revoltăm. Pentru că lipsa acestor variante de ocolire ne aduce aglomerație în trafic și, implicit, poluare foarte mare (o treime din traficul din oraș este de tranzit), pericol în trafic reprezentat de autocamioane, distrugerea drumurilor din oraș, un disconfort continuu pentru locuitorii orașului. Construirea variantei de ocolire dintre Ernei și Corunca nu ține de municipiul Târgu Mureș. Nici nu este pe teritoriul său administrativ. Ține de Ministerul Transporturilor. Cu toate că, an de an, în bugetul ministerului erau banii prevăzuți pentru realizarea ei, se pare că obiectivul s-a pierdut în proceduri și birocrație. Pe noi, târgumureșenii, nu ne prea încălzește asta. “Nu am văzut niciun politician local sau parlamentar din Mureș să se lege cu lanțuri de Ministerul Transporturilor ca să se facă centura”, cum bine spunea un hâtru cititor al ziarului nostru. Desigur că un astfel de gest nu rezolva situația. Însă, dacă politicienii mureșeni, mai ales cei din partidele parlamentare, ar fi făcut presiune la București, poate se reușea obținerea declarării acestui proiect drept obiectiv strategic de interes național și astfel ministerul putea angaja o firmă să execute lucrările fără nicio licitație și scăpam de toate piedicile birocratice, iar astăzi aveam centură.
Așa cum nu am văzut niciun politician să facă un astfel de demers, nu am văzut niciun protest civic. Dacă într-adevăr târgumureșenii își doreau o centură de ocolire, poate găseau metode de a atrage atenția așa cum au făcut-o și în alte dăți, de exemplu când, în 2012, au protestat pentru Raed Arafat. Poate că, dacă la București se auzea că târgumureșenii se organizează să nu mai dea voie
TIR-urilor să intre în oraș, se mișcau altfel treburile. Nu instig pe nimeni să blocheze drumuri, este o infracțiune, până la urmă, dar, dacă nu ne plângem, cei care au decizia cred că totul e “bine mersi”.
DRAGOȘ BARDOȘI