Ministerul Sănătății a anunțat, marți seara, că a declarat epidemie de rujeolă la nivel național, pentru a face posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă, având în vedere creșterea îngrijorătoare a cazurilor de rujeolă, precum și numărul mare de spitalizări în secțiile de pediatrie și boli infecțioase al copiilor infectați.
“În acest moment, se înregistrează aproape 2.000 de cazuri la nivel național, în 29 de județe”, precizează Ministerul Sănătății, într-un comunicat transmis Agerpres.
De asemenea, Ministerul Sănătății va derula o campanie de informare a părinților, împreună cu medicii de familie, pentru o mai bună aderență la programul de vaccinare.
“Rujeola este o boală infecțioasă, care se transmite cu ușurință mai ales la copiii nevaccinați, iar, uneori, evoluția este gravă și pot apărea complicații. Menționăm că acoperirea vaccinală cu prima doză, la nivel național, este de 78%, iar cu doza a doua de 62% dintre copiii eligibili, situându-se pe un trend descrescător de mai mult de 10 ani. Recenta adoptare a Strategiei Naționale de Vaccinare are în vedere tocmai eliminarea acestor riscuri pentru sănătatea publică, produse de bolile prevenibile prin vaccinare”, arată Ministerul Sănătății.
Va fi retras tupeistul ambasador al României în SUA?
Retragerea unui ambasador este atributul președintelui României, a declarat, marți, prim-ministrul Marcel Ciolacu, care a menționat, cu referire la șeful misiunii țării noastre în SUA, că se vorbește “prea mult despre un personaj care a fost depășit de calitatea diplomatică pe care a avut-o”.
El a fost întrebat într-o conferință de presă la Washington despre afirmațiile pe care le făcuse anterior cu privire la retragerea de la post a ambasadorului României în SUA, Andrei Muraru.
“Nu am vorbit cu nimeni despre nicio retragere. Știți că nu este în atributul meu de prim-ministru retragerea unui ambasador, este atributul președintelui României”, a afirmat Ciolacu.
Premierul a precizat că nu a discutat cu șeful statului pe acest subiect.
“Singurul lucru pe care l-am făcut, așa cum este și normal, am stat de vorbă cu doamna ministru Odobescu, care este membră a Guvernului României”, a susținut Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul a adăugat că nu vrea să vorbescă despre “diplomația română care-și face datoria peste tot, pentru o excepție sau pentru un moment emoțional al unui domn ambasador”.
Va rezolva Ciolacu problema vizelor pentru SUA?
România mai are de îndeplinit un criteriu tehnic pentru a fi admisă în programul Visa Waiver și este nevoie de efortul tuturor cetățenilor pentru ca acest obiectiv să poată fi aplicat începând cu anul 2025, a declarat, marți, la Washington, premierul Marcel Ciolacu.
“Știți foarte bine, pentru ridicarea vizelor am vorbit cu fiecare congressman în parte, absolut toată lumea ne susține. Mai avem de îndeplinit un criteriu tehnic. Aici va trebui să facem un efort, nu numai al statului român, al nostru, al tuturor românilor dacă vrem, cu adevărat, să închidem această discuție la sfârșitul anului 2024, să fie în aplicare în anul 2025”, a precizat Marcel Ciolacu, într-o conferință de presă, întrebat ce discuții a purtat cu oficialii americani cu care s-a întâlnit despre ridicarea vizelor de SUA pentru cetățenii români. Șeful Executivului se află în aceste zile într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii. Din delegația oficială care îl însoțește fac parte miniștrii Economiei, Radu Oprea, al Apărării, Angel Tîlvăr, și al Afacerilor Externe, Luminița Odobescu.
Cîțu la DNA
Fostul premier Florin Cîțu a declarat miercuri, după ce a ieșit din sediul DNA, că și-a exercitat atribuțiile de prim-ministru cu respectarea legislației în vigoare și că are încredere în justiție.
Florin Cîțu a stat în sediul DNA mai puțin de o jumătate de oră, el fiind chemat de procurori pentru a i se aduce la cunoștință că a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu, în dosarul privind achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19, în care prejudiciul ar fi de peste 1 miliard de euro.
“Nu pot să fac mai multe declarații. Mi-am îndeplinit atribuțiile de prim-ministru cu respectarea legislației în vigoare. Binențeles, am încredere în justiție. Nu pot să discut despre un dosar în care urmează o anchetă (…) Ce pot să vă spun este că mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru cu respectarea legislației în vigoare (…) Dacă vă uitați la execuția bugetară pe 2021, veți vedea că execuția este mai bună decât se estimase la începutul anului (…) Adevărul o să iasă la suprafață în timpul acestei anchete”, a răspuns Florin Cîțu la întrebările jurnaliștilor.
În prezent, senator Florin Cîțu a rămas fără imunitate, în urma unei decizii a Senatului din 29 noiembrie.
Dosarul vaccinurilor îi vizează și pe foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.
Potrivit DNA, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către CE a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii în numele statelor membre.
Iranul cere SUA despăgubiri de 50 miliarde de dolari
Un tribunal iranian a condamnat guvernul american să plătească aproape 50 de miliarde de dolari despăgubiri pentru asasinarea generalului Qassem Soleimani în 2020, în Irak, a anunțat miercuri justiția din Iran, informează AFP.
Această condamnare intervine la aproape patru ani după decesul, pe 4 ianuarie 2020, a comandantului Forței Al-Qods însărcinată cu operațiunile externe ale Gardienilor Revoluției, armata ideologică a Republicii Islamice, ucis într-un atac cu dronă american, la Bagdad.
Președintele de la acea vreme, Donald Trump, a declarat atunci că a ordonat lovitura ca răspuns la atacuri împotriva intereselor americane în Irak. Ca ripostă, Iranul a lansat rachete asupra unor baze unde sunt încartiruiți soldați americani în Irak.
Această condamnare intervine în timp de Teheranul acuză Washingtonul că este “complicele” Israelului în războiul dus în Fâșia Gaza împotriva mișcării palestiniene islamiste Hamas. SUA acuză la rândul lor Teheranul, care sprijină Hamas, că se află în spatele unor atacuri întreprinse de grupări pro-Iran împotriva trupelor americane din Irak sau Siria.
Qassem Soleimani, care era arhitectul operațiunilor militare iraniene în Orientul Mijlociu, rămâne o figură venerată de susținătorii Republicii Islamice.
Iranul și SUA au rupt relațiile lor diplomatice în 1980, la un an după căderea Șahului.
Biden nu candidează fără Trump
“Dacă Trump nu ar fi candidat, nu sunt sigur că m-aș prezenta” în alegeri, a declarat marți președintele american Joe Biden, care va încerca să obțină al doilea mandat la prezidențialele din 2024, notează AFP.
“Dar nu-l putem lăsa să câștige”, a adăugat democratul de 81 de ani în timpul unei întâlniri cu donatori democrați lângă Boston (nord-est), în legătură cu fostul președinte, în prezent marele favorit al primarelor republicane.
SUA și Suedia, primul acord de cooperare pentru apărare
SUA și Suedia au încheiat marți primul lor acord de cooperare în domeniul apărării, pentru a-și întări legăturile militare și a permite organizarea de exerciții bilaterale, într-un moment în care Stockholmul așteaptă să poată adera la NATO, a anunțat Washington, informează miercuri AFP.
Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a semnat acordul împreună cu omologul său suedez, Pal Jonson, a precizat Pentagonul.
Pactul de apărare va stabili “condițiile (ce permit) forțelor americane să opereze în Suedia”, în special în ceea ce privește “statutul legal al personalului militar american, accesul în zonele de desfășurare” și “prepoziționarea materialului militar”, adaugă comunicatul Pentagonului.
Cei doi responsabili “au convenit asupra importanței unui sprijin solid și continuu pentru Ucraina în fața invaziei ilegale și la scară mare a Rusiei”, potrivit aceleiași surse.
(Agerpres)