Alecu Reniţă
Republica Moldova arată exact aşa cum sunt cetăţenii ei. Nu vă faceţi iluzii că societatea ar fi plină de Ilene Cosânzene şi Feţi-Frumoşi, iar Republica Moldova ar avea înfăţişarea lui Strâmbă-Lemne sau a balaurului cu 12 capete. Nu spargeţi oglinda, când nu vă place cum arătaţi. Nu căutaţi vinovaţii peste mări şi ţări, fiindcă ei se află aici, în fiecare dintre noi. Încetaţi să mai credeţi că lumea întreagă este datoare să dea bani şi ajutoare R.Moldova, să ne dădăcească, să ne întreţină.
E ruşinos, dar de ceva ani, mulţi conaţionali, beneficiari de drepturi şi libertăţi, pentru care niciodată nu au luptat, dau cu piciorul în înaintaşi, în generaţiile de ieri, în ţările-gazdă, unde şi-au găsit casă, masă şi pâine. Pentru ei nu contează că cineva s-a zbătut să le asigure circulaţia liberă, să le dea cetăţenia română, chiar dacă nu o meritau, deoarece îşi urăsc propria identitate şi neamul din care fac parte. Psihologia lor de sclavi se vede clar pe reţelele de socializare, când ponegresc ţările europene, în care se află, ridicând în slăvi Rusia lui Putler. Însă nicio lepră şor-vor-dodonist-putinistă nu lasă Germania, Italia sau Franţa şi nu se mută benevol cu traiul în raiul rusesc.
Nici acasă lucrurile nu merg strălucit. De la sine, cetăţenii moldoveni nu se schimbă sau o fac prea încet. Timpul îi depăşeşte cu mult, îi lasă în alt veac. Mentalităţile colective rămân încremenite în trecut şi încă nu se pretează la transformări majore.
Bătutul în tobe, promisiunile deşarte, instituţiile fictive, activitatea nestingherită a reţelelor serviciilor secrete ruseşti, lozincile zgomotoase nu au afectat esenţa sistemului vechi, corupt, moştenit de la defunctul imperiu. În rezultat, cam jumătate din populaţie nu ştie pe ce lume trăieşte, nu simte străşnicia războiului de alături şi, în tăcere sau deschis, îl aşteaptă pe ucigaşul de la Kremlin, fără să-şi asume responsabilitatea consecinţelor.
Rar de tot, intelectualitatea „coboară” în popor. Uniunile de creaţie există pentru sectele lor, fiind nepăsătoare la drama mulţimilor abandonate în ghearele propagandei străine. Mesajele înşelătoare ale şor-vor-dodoniştilor tulbură, anarhizează şi asmuţă masele largi lăsate de izbelişte.
Furtuna pustiitoare de la Est se apropie. Vor avea cetăţenii înţelepciunea să se solidarizeze, să se unească? Nu ştiu. După ce şi-au devorat călăuzele ani de-a rândul, moldovenilor le vine tot mai greu să se orienteze într-o regiune cuprinsă de flăcările războiului, de teroarea rachetelor ucigaşe ale agresorilor ruşi şi de propaganda ambalată în cele mai înşelătoare mesaje nostalgice sau „pacifiste”.
Însă, oricât de încâlcite ar arăta drumurile, cetăţenii responsabili au de ales în toamnă doar două căi:
- Reunirea cu Patria-Mamă – România… sau
- Integrarea accelerată în familia ţărilor Uniunii Europene.