Reuniți astăzi la Târgu Mureș, primarii din județ au cerut sprijin instituțiilor și ONG-urilor pentru a rezolva problemele urgente legate de câinii fără stăpân și prezența tot mai frecventă a urșilor în localități. Situația este dramatică: primăriile nu au bani pentru adăposturi sau servicii de capturare a câinilor, iar urșii ajung frecvent în gospodării.
Subprefectul Alexandru Cîmpeanu: „Dacă nu rezolvați problema, veți rămâne fără votanți – pentru că vi-i mănâncă urșii” ONG-urile propun soluții realiste: microcipare, sterilizare și colaborare între instituții. Primarii cer în schimb fonduri și modificări legislative urgente.
Primarii mureșeni s-au aflat față în față cu reprezentanții mai multor instituții publice și ai unor organizații neguvernamentale, pentru a identifica soluții legale la problema câinilor fără stăpân. Întâlnirea a fost organizată de președintele Asociației Comunelor din România (A.Co.R.), filiala Mureș, Ciprian Alin Belean – primarul comunei Râciu – și s-a desfășurat în Sala Mare a Palatului Administrativ din Târgu Mureș.
La întâlnire au fost prezenți reprezentanți ai Poliției – Biroul pentru Protecția Animalelor, ai Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Mureș, ai Instituției Prefectului – Județul Mureș, ai Consiliului Județean Mureș, ai Colegiului Medicilor Veterinari, ai Asociației de protecție a animalelor Save & Smile din Târgu Mureș, ai Asociației Second Life din județul nostru, Asociația Sirius din Cluj,, Lucian Rad -expert pe probleme de gestionare animală din județul Brașov, precum și parlamentari de Mureș.
Discuțiile au fost tensionate încă de la început, deoarece mai mulți primari din județ s-au ales cu dosare penale după ce au semnat ordine de eutanasiere pentru câini fără stăpân adunați de pe străzile localităților și duși în adăposturi private.
Ce s-a întâmplat, de fapt?
Pentru că primăriile respective – la fel ca majoritatea din țară – nu au înființat servicii publice dedicate acestei probleme, au apelat la serviciile unor organizații private din județele vecine. Acestea au ridicat câinii vagabonzi și i-au transportat în adăposturi private. După câteva zile, reprezentanții acestor organizații le-au cerut primarilor să semneze ordine de eutanasiere pentru fiecare câine, motivând că „nu au ce face cu ei”.Unii primari au semnat, alții au fost opriți la timp după ce Poliția a intrat pe fir și a făcut controale preventive.
Acest lucru este însă ilegal – eutanasierea fiind permisă doar în condiții stricte și în adăposturi publice. Probabil necunoscând legea, unii primari au semnat ordinele și au căzut astfel în capcană. Scopul real al acestor organizații a fost obținerea de profit: au încasat aproximativ 1.500 lei pentru fiecare câine ridicat, în timp ce primarii s-au bucurat că au „scăpat” de problema de pe străzi.
“Știu că s-au întocmit dosare penale. Părerea mea, pe care o pot argumenta, este că acele abordări ale primarilor care au încheiat contracte cu firme specializate din alte județe nu pot fi considerate abuz în serviciu”, a declarat subprefectul județului Mureș, Alexandru Cîmpeanu. El a subliniat că aplicarea legii presupune înființarea de adăposturi în fiecare Unitate Administrativ-Teritorială (UAT), dar că în practică acest lucru este greu de realizat din cauza lipsei banilor și a dat exemplul unui municipiu care nu și-ar permite o astfel de investiție. “Primăria Reghin ar da faliment dacă ar înființa un astfel de serviciu.”, a spus subprefectul.
Reprezentanții instituțiilor publice, alături de ONG-urile prezente – care de ani de zile derulează campanii de microcipare, sterilizare și informare – le-au arătat primarilor ce soluții funcționează și cum pot colabora.
Cine este vinovat?
Conform legii, principalii vinovați pentru problema câinilor fără stăpân sunt proprietarii de animale. Legea prevede clar că este obligația lor să își sterilizeze și să își înregistreze (inclusiv prin microcipare) câinii. La sate, acest lucru nu se întâmplă – fie din necunoașterea legii, fie din ignorarea ei. Microciparea câinilor, conform legii, înseamnă implantarea subcutanată a unui microcip de identificare, care conține un cod unic înregistrat într-o bază de date națională, fiind obligatorie pentru toți câinii cu stăpân din România.Odată ajunși pe stradă, câinii – fie că au sau nu stăpân – devin responsabilitatea primăriei.
Paradoxal, prima instituție care are atribuții legale în sancționarea proprietarilor este tot primăria, dar multe nu iau măsuri, fie din lipsă de fonduri, fie pentru că problema nu a fost niciodată o prioritate. De asemenea, cel mai probabil că unii primari evită să aplice amenzi pentru a nu deranja alegătorii.
Așadar, în realitate, nu prea îi obligă nimeni pe proprietarii de câini să respecte legea privind sterilizarea și microciparea câinilor.
Soluția: pași mărunți, dar eficienți
Primarilor li s-a prezentat însă un plan de acțiune simplu și eficient.
Primul pas recomandat: organizarea unei campanii de microcipare. Odată microcipat, un câine poate fi identificat ușor cu ajutorul unui dispozitiv care costă câteva zeci de lei. Astfel, autoritățile pot afla imediat cine este stăpânul și îl pot sancționa. Exemplele din județele Cluj și Brașov arată că, după astfel de campanii, numărul câinilor de pe străzi a scăzut considerabil. Proprietarii devin mai responsabili, temându-se de sancțiuni.
Al doilea pas: sterilizarea câinilor. Acest lucru presupune o campanie de informare și identificarea unor soluții legale de susținere financiară a acestor acțiuni din bugetul local, în parteneriat cu ONG-uri și medici veterinari. “Cu banii cheltuiți pentru un câine eutanasiat ilegal (1.500 lei), se puteau steriliza cinci câini”, a fost una dintre observațiile făcute în cadrul întâlnirii.
Al treilea pas: înființarea, conform legii, a adăposturilor publice. Această măsură este însă greu de pus în practică în 90% din localitățile din județ, din cauza costurilor și a lipsei de personal. Primarii au declarat că nu au avut posibilitatea de a face angajări în ultimii cinci ani, cu excepția unei perioade de șase luni.
Discuțiile dintre primari, reprezentanții instituțiilor și cei ai ONG-urilor au fost pe alocuri tensionate, dar cu sprijinul lui Ciprian Alin Belean – moderatorul întâlnirii – s-a găsit un punct comun: necesitatea colaborării și aplicării legii.
„Dacă nu rezolvați problema, veți rămâne fără votanți – pentru că vi-i mănâncă urșii”
La solicitarea prefectului de Mureș, Barabási Antal-Szabolcs, prezent la ședință, și a unor primari din sală, a fost abordată și problema urșilor – deși nu figura pe ordinea de zi.
Situația s-a tensionat și mai mult după ce Lucian Rad, expert în gestionarea faunei sălbatice din județul Brașov, fost consilier pe această temă a fostului primar al orașului de la poalele Tâmpei, l-a acuzat pe subprefectul județului Mureș, Alexandru Cîmpeanu, că ar fi incitat la încălcarea legii.
În intervenția sa, subpAlexandru Cîmpeanu le-a recomandat primarilor să fie mai fermi în aplicarea legii, să convoace comitetele locale pentru gestionarea situației urșilor inclusiv în format hibrid (telefonic, de exemplu) și să ia decizii rapide în cazuri urgente.
„Domnilor primari, urmează alegerile peste trei ani. Vreți să vă voteze urșii sau populația? Dacă nu rezolvați problema, veți rămâne fără votanți – pentru că vi-i mănâncă urșii. Nu trebuie să așteptăm modificarea legii. Aveți instrumentul legal eficient. Este atributul primarului să înlăture pericolul. Primarul este președintele comisiei constituite conform legii. El decide dacă ursul trebuie alungat, relocat sau extras (împușcat). În cazul în care animalul a intrat în gospodărie, a distrus bunuri, a atacat oameni sau animale, legea permite luarea deciziei de eutanasiere. Convocați comisia. Legea nu spune că se întrunește fizic – se poate și telefonic. Consultați membrii, dar decizia este a dvs., domnule primar!”, a declarat Alexandru Cîmpeanu.
Declarația a fost imediat criticată de Lucian Rad, expert pe probleme de gestionare animală inclusiv a urșilor, fost consilier al primarului Coliban din Brașov, u, care a susținut că subprefectul ar fi încurajat nerespectarea procedurilor legale: „Am constatat în mai multe rânduri că primarii nu cunosc legislația, iar dumneavoastră, domnule subprefect, ați instigat la violență și la încălcarea legii. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Comisia trebuie legal constituită, iar măsurile pe care le poate lua sunt graduale – întâi alungare, apoi relocare și, doar în cazuri extreme, extragerea (împușcarea).”
Primarii s-au revoltat și i-au luat apărarea subprefectului, susținând că în practică nici alungarea, nici relocarea nu funcționează.
Primarul din Ațintiș, spre exemplu, a relatat că în comuna sa sunt cel puțin 16 urși, dintre care 10 a văzut personal într-o singură zi. Situația este alarmantă – au recunoscut chiar și reprezentanții instituțiilor publice – dacă ne gândim că în urmă cu 15–20 de ani, în zonele de câmpie, urșii nu existau, fiind specifici doar regiunilor montane.
Un alt moment tensionat a apărut atunci când expertul din Brașov a sugerat montarea de garduri electrice, dând exemplul orașului Tușnad. Primarii au reacționat vocal, spunând că nu au buget pentru astfel de soluții.
Toți primarii au fost de acord că soluția reală constă în modificarea legii și revenirea la cotele anterioare de vânătoare la urs. Ei susțin că doar prin reducerea populației de urși la un nivel sustenabil se va putea asigura o coexistență echilibrată cu oamenii.
„Problema noastră este comisia. E formată din primar, medic veterinar, paznic de vânătoare și jandarm. Jandarmeria din Mureș a fost la Râciu și nu a semnat procesul-verbal. Nu am putut lua o decizie. Și știm că, dacă unul dintre cei patru nu semnează, noi, primarii, ajungem iarăși cu dosare penale. Așa că, între doi câini și un urs, tot noi facem pușcărie”, a spus primarul din Râciu, referindu-se la dificultatea cu care se iau decizile în acele comisii locale pentru urși.
Subprefectul a clarificat că refuzul unui membru al comisiei de a se prezenta sau de a semna nu împiedică luarea unei decizii de către primar, conform legii în vigoare.
Dragoș Bardoși