Săptămâna trecută, Consiliul Judeţean Mureş a aprobat o hotărâre privind aprobarea documentației tehnico-economice și a indicatorilor tehnico-economici aferenți investiției ”Implementarea a 3.000 km de trasee cicloturistice la nivel național”.
Concret, proiectul prevede amenajarea unui traseu cicloturistic cu o lungime de aproximativ 95 de km. Decizia forului judeţean a generat nemulţumirea Asociaţiei Tăşuleasa Oficial, cea care a realizat şi gestionează traseul de drumeţie Via Transilvanica, traseu ce străbate şi judeţul Mureş.
Ce spun cei de la Via Transilvanica
Alin Ușeriu, președintele organizației nonprofit Tășuleasa Social, cea care a dezvoltat proiectul Via Transilvanica, a scris joi pe Facebook că județul Mureș a aprobat construirea unei piste de biciclete de 94,4 km, care va urma traseul Via Transilvanica.
„Ieri (miercuri n.r.), județul Mureș a aprobat o pistă de bicicletă pe toată Via Transilvanica. 70,55 milioane lei pe 94,4 km. Alte cinci județe au pornit stațiile de asfaltare și vor face probabil același lucru. Nu ne-au consultat și se folosesc de Via Transilvanica, dade dade se va justifica cumva această nesăbuință să asfaltezi tot-tot. Nu reiese și nu am fost înștiințați ce se va face acolo, dar la acest preț ar trebui să pună nisip aurifer pe toată lungimea, dacă nu-i asfalt. Ca să înțelegeți: Via Transilvanica a consumat până acum, în ultimii 7 ani, doar banii pentru aproape 5 km de drum agricol asfaltat sau pistă de biciclete. Dar asta nu-i prea bine. Opriți-vă, nebunilor. O stricați!”
Ce spune Consiliul Judeţean Mureş
În replică, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Péter Ferenc a arătat că nu se pune problema asfaltării traseului de drumeţie.
”Dorim să oferim tuturor asigurări clare: nu vom asfalta traseul Via Transilvanica pe porțiunea care traversează județul Mureș. Studiul de fezabilitate finalizat prevede asfaltare doar pe un tronson de 5 km, acolo unde pista de biciclete va însoți drumuri publice. Pe niciun alt segment care traversează păduri sau terenuri agricole nu intenționăm să realizăm lucrări de asfaltare.
Consiliul Județean Mureș, în parteneriat cu județele Suceava și Bistrița-Năsăud, a obținut finanțare europeană pentru realizarea unui traseu cicloturistic, printr-un apel lansat în cadrul PNRR în anul 2022, care urmărește dezvoltarea unei rețele naționale de 3000 km de piste de bicicletă.
Conform ghidului de finanțare publicat de Ministerul Dezvoltării, proiectele care urmau trasee turistice recunoscute internațional – precum Via Transilvanica, EuroVelo sau Velo Carpatica – au primit punctaj suplimentar. Așadar, chiar ministerul a încurajat folosirea acestor rute ca direcții de referință pentru dezvoltarea rețelei de ciclism.
Mai mult, în același ghid s-a specificat în mod clar că nu este permisă asfaltarea segmentelor de drum care traversează zone naturale, cum sunt pădurile sau câmpurile.
Am luat deja legătura cu Alin Ușeriu, fondatorul proiectului Via Transilvanica, și în perioada următoare vom organiza o întâlnire pentru a le prezenta proiectul nostru și pentru a avea un dialog deschis și constructiv. Suntem deschiși sugestiilor și propunerilor lor, astfel încât această pistă de bicicletă să capete cea mai bună formă posibilă, în acord cu valorile și specificul traseului Via Transilvanica.”
Ce spune documentaţia aferentă proiectului de hotărâre
Suprafața de teren ce urmează să fie ocupată de investiție, este situată în județul Mureș pe următoarele terenuri: Comuna Brâncovenești extravilan și intravilan sat Săcalu de Pădure, Comuna Ideciu de Jos extravilan și intravilan satele Ideciu de Sus și Deleni, Comuna Solovăstru extravilan, Comuna Gurghiu extravilan și intravilan satele Gurghiu, Cașva, Adrian și Orșova Pădure, Comuna Hodac extravilan, Comuna Ibănești extravilan și intravilan satele Blidireasa, Tireu și Zimți, Comuna Chiheru de Jos extravilan, Comuna Eremitu extravilan, Oraș Sovata extravilan și intravilan oraș Sovata, cât și Comuna Sărățeni extravilan.
Crearea infrastructurii pentru trasee cicloturistice –structură rutieră suplă
Această structură se aplică adiacent drumurilor amenajate la nivel de asfalt pe același traseu cu trotuarele sau dincolo de șanțuri.
– 4 cm strat de uzură din BA8;
– 15 cm strat de bază din agregate concasate;
– 20 cm strat de fundație de balast;
Grosimea structurii pentru pistă este de 39 cm.
Se aplică de-a lungul drumurilor de exploatare agricolă, forestieră:
– 15 cm strat de piatră spartă împănată cu split;
– 15 cm fundație de balast.
Grosimea structurii pentru pistă este de 30 cm.
Se aplică de-a lungul străzilor rurale pietruite:
– cca.10 cm completarea cu balast sau piatră spartă după caz, nivelare și compactare peste cel existent.
Practic, drumul este împărţit pe 10 tronsoane, iar din documentaţia publicată de Consiliul Judeţean reiese că în două cazuri, traseul începe după o bornă de pe Via Transilvanica, respectiv:
Tronson 1–Ramificație Propus pe raza UAT Brâncovenești, pe strada Principală până în centrul localității. Ramificația traseului cicloturistic începe după borna MS003 de pe traseul Via Transilvanica și este realizată pentru a facilita accesul la Biserica de lemn din Săcalu de Pădure –MS-II-m-A-15783 –Cod RAN 115904.01, și așezarea epocii bronzului de la Săcalu de Pădure –Pârloagele –Cod RAN 115931.04, așezarea fortificata de la Săcalu de Pădure –Cetate –Cod RAN 115931.03, descoperirile Coțofeni de la Săcalu de Pădure –Tiblis –Cod RAN 115931.02 și așezarea neolitică de la Săcalu de Pădure –Săcalel -Cod RAN 115931.01.
Tronson 7 –Ramificație Propus pe raza UAT Gurghiu și Ibănești pe un drum de exploatare. Ramificația traseului cicloturistic începe din dreptul bornei MS062 de pe traseul Via Transilvanica.
Sanda Viţelar