Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos, sărbătorită la 6 august, este unul din Praznicele împărătești ale Bisericii Ortodoxe.
Această sărbătoare amintește de minunea petrecută pe muntele Tabor, unde Hristos își descoperă dumnezeirea Sa prin natura umană pe care a asumat-o.
‘Domnul nostru Iisus Hristos, în anul treizeci și trei al nașterii Sale și în al treilea an, cel de pe urmă al propovăduirii sale, apropiindu-se spre patima cea de bună voie pentru mântuirea noastră, s-a dus în laturile Cezareei lui Filip, după cuvintele pe care i le-a zis Petru: ‘Tu ești Hristos Fiul Dumnezeului celui viu…’, și acolo a început a spune ucenicilor Săi că I se cade să meargă în Ierusalim, să pătimească mult de la bătrâni, de la arhierei și de la cărturari, și să fie ucis’. (Sinaxar la Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos)
Sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului datează de la începutul sec. al IV-lea, când Sfânta Împărăteasă Elena zidește o biserică pe Muntele Tabor. Aceasta sărbătoare începe să fie menționată în documente din prima jumătate a secolului al V lea. In Apus, sărbătoarea Schimbării la Față s-a generalizat mai tarziu, prin hotararea luata de papa Calist III ca mulțumire pentru biruința creștinilor asupra turcilor la Belgrad, în anul 1456.
