În ultimele luni, măsurile de austeritate adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan au generat proteste masive în București și în întreaga țară. Sindicatele bugetare — pentru prima dată unite într-un front comun post-decembrist — contestă un pachet legislativ care lovește direct în calitatea serviciilor publice: educație, sănătate, administrație socială și locală . Până la 600 000 de angajați sunt afectați de aceste măsuri .
Începând din iulie, sindicatele au organizat proteste în faţa Guvernului, avertizând că educaţia şi sănătatea ar putea fi aruncate într-o criză profundă, în timp ce aproximativ 6 000 de profesori riscă să fie concediaţi, iar efectivele pe clasă să crească semnificativ . Sindicaliştii au avertizat asupra agravării situaţiei, ameninţând cu blocaje instituţionale şi chiar grevă generală .
La începutul anului școlar 2025–2026, situația a atins un nou prag: festivitățile de deschidere au fost anulate în multe școli, iar câteva mii de sindicalişti au ieşit în stradă, în București — începând din Piața Victoriei spre Cotroceni — pentru a protesta împotriva austerității . Ministrul Educației, Daniel David, a apărut ca voce guvernamentală, explicând că măsurile, incluse în Legea 141/2025 (cunoscută drept „Legea Bolojan”), sunt necesare pentru stabilitatea macroeconomică, evitarea retrogradării ratingului ţării şi continuarea plăţii salariilor și burselor .
Măsurile de austeritate luate de Guvernul Ilie Bolojan au dus, încă de acum o lună, la proteste ample în Bucureşti şi în întreaga ţară. Pentru prima dată în istoria postdecembristă a României, sindicatele s-au unit şi, într-un gest de solidaritate, au protestat împreună. Prima zi de şcoală, luni, 8 septembrie, a fost marcată la Târgu Mureş de un amplu protest în faţa Instituţiei Prefectului. Liderii sindicali prezenţi au subliniat în discursurile lor că aceste măsuri afectează nu doar calitatea serviciilor publice, indiferent că este vorba de administraţie locală, sănătate, învăţământ sau asistenţă socială, ci şi viitoarele generaţii.
“Deschiderea anului şcolar în învăţământul preuniversitar. Un an şcolar care începe cu nişte măsuri care vor conduce la destructurarea şi la devastarea calităţii în învăţământul preuniversitar din România. Ăsta este unul dintre motivele pentru care astăzi suntem aici şi protestăm. Dar nu este singurul, pentru că toate categoriile de personal din sectorul bugetar, în primul rând sănătate, asistenţă socială, administraţie publică, locală şi centrală, companii de stat şi nu în ultimul rând vor avea de suferit şi colegii şi colegele noastre din mediul privat, pentru că sărăcia şi austeritatea în sectorul bugetar se va răsfrânge asupra performanţelor companiilor în care ei lucrează şi bineînţeles se va răsfrânge şi asupra veniturilor lor, poate nu aşa de repede cum se întâmplă în sectorul bugetar. Dar mai devreme sau mai târziu vor resimţi şi aceste măsuri care sunt luate în foarte mare grabă şi fără să fie, să spunem, analizate cu înţelepciune.” — Călin Cociş, liderul CNSRL Frăţia Mureş.
Profesori valoroşi se milogesc pentru ore
Iolanda Cătinean, liderul sindicatului din învăţământ Spiru Haret, a arătat că nu aşa ar fi dorit să fie festivitatea de deschidere a noului an şcolar: “Vă mulţumesc pentru că participaţi astăzi la această deschidere festivă a anului şcolar, festivitate care pentru noi ar trebui să fie un prilej de mare bucurie. Măsurile luate prin Legea 141 sunt măsuri care ne afectează pe toţi, indiferent de sectorul de activitate în care lucrăm. Măsuri care se răsfrâng asupra tuturor lucrătorilor, asupra părinţilor, bunicilor noştri, asupra copiilor, asupra colegilor noştri. O parte dintre colegii noştri au fost concediaţi, între ghilimele, adică nu şi-au mai găsit locul în sistemul de educaţie. Este foarte trist pentru că mulţi dintre ei sunt oameni valoroşi, oameni care şi-au dedicat ani buni din viaţă carierei didactice. Noi am vorbit şi n-am vorbit despre acest lucru. Unii ne-am bucurat că am avut catedrele asigurate. Ne-am bucurat că nu ni se întâmplă nouă să rămânem fără loc de muncă. Unii colegi au aflat în august că de la 1 septembrie nu o să mai aibă un loc de muncă într-o anumită şcoală şi că trebuie să îşi facă dosar pentru restrângere de activitate şi să facă naveta. Vă spuneam data trecută că am văzut colegi care au luat două ore într-o anumită şcoală cu speranţa… că mai găsesc câteva ore în aşa fel încât să aibă bani pentru o bucată de pâine. Lucrurile care ni se întâmplă nouă astăzi în sectorul de educaţie se poate întâmpla oricui, în oricare sector de activitate.”
Asistenţa socială în deficit major de personal
Liderul sindicaliştilor din domeniul asistenţă socială, Raluca-Alexandra Cotoară, a arătat că oamenii din sistem se confruntă deja de mult timp cu probleme grave: “Vin să spun aşa: asistenţa socială, prin sindicatul ACOR, Federaţia Columna, este aici pentru a spune aşa. În primul rând, odată cu apariţia noilor legi, avem probleme majore privind diminuări salariale, avem probleme legate de norme şi standarde de cost, iar serviciile sociale nu sunt actualizate la 2025, fiind o problemă majoră. Vorbim de lipsă de personal, deoarece nu se pot face angajări, angajările sunt blocate în asistenţa socială, fiind o problemă foarte mare. Colegii noştri lucrează 24 de ore câteodată, singuri, în asistenţa socială, lucrează foarte, foarte greu. De aceea, noi strigăm pentru deblocarea posturilor, pentru aplicarea integră a legii salarizării, pentru că suntem în 2025. Legea salarizării este din 2017, ceea ce nu este normal, iar serviciile suferă.”
Preşedintele Nicuşor Dan o dă întoarsă
După ce și-a însoțit fetița la școală, în prima zi de cursuri, președintele Nicușor Dan le-a declarat jurnaliștilor că, la discuțiile de astăzi cu sindicatele din educație, „dacă sunt lucruri care pot fi remediate, ele vor fi remediate. Dar a fost un efort pe mai multe direcții de a reduce deficitul. Ăsta a fost efortul pe educație și el a trebuit început mai devreme ca să fie gata în 8 septembrie”, ziua în care a început școala, a declarat liderul de la Cotroceni luni dimineaţă.
Președintele Nicușor Dan a precizat că la întâlnirea de luni de la Cotroceni nu va participa și premierul Ilie Bolojan. Întrebat dacă a vorbit cu șeful executivului în contextul acestor proteste, președintele a răspuns: „am vorbit cu dl ministru”.
Amintim că președintele Nicușor Dan a vorbit în repetate rânduri despre profesori, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale. „Am extras profesori. Este un domeniu la care țin.Promisiunea pe care o fac este că mă voi lupta pentru condiția socială, incluzând salarii.Mă voi lupta ca ei să fie respectați de societate, mă voi lupta ca ei să aibă pregătirea profesională continuă de care au nevoie și, dacă vreți, foarte pe scurt, respectul meu” – declara Nicușor Dan, în dezbaterea organizată pe 8 mai la Euronews România.
Nici patru luni mai târziu, profesorii au devenit prima categorie profesională ale cărei venituri sunt scăzute de chiar primul pachet cu măsuri de austeritate promovat de Bolojan și promulgat de Dan. Niciuna dintre măsurile din Legea Bolojan nu țintește vreo problemă a sistemului românesc de învățământ, ci sunt măsuri contabile, de reducere a deficitului.
Ceea ce trebuia să fie un moment de sărbătoare — deschiderea noului an școlar — s-a transformat într-un semnal de alarmă. Cadrele didactice, asistentele sociale și alți angajați ai statului și-au unit vocile, sub semnul solidarității, pentru a protesta față de reformele adoptate fără consultare amplă.
Legea 141/2025 impune creșterea normei didactice, comasarea școlilor mici, reducerea burselor și modificarea criteriilor de transport gratuit al elevilor, printre altele . Ministrul apără aceste măsuri ca fiind impuse pentru a menține stabilitatea bugetară şi ratingul financiar al ţării .
Sanda Viţelar