În dimineaţa zilei de 4 noiembrie 1957, delegaţia Partidului Muncitoresc Român s-a deplasat la Moscova, în scopul participării la evenimentele organizate cu prilejul sărbătoririi a 40 de ani de la Revoluţia Bolşevică. Delegaţia, condusă de Chivu Stoica, preşedinte al Consiliului de Miniştri, era formată din: Grigore Preoteasa, secretar al CC al PMR şi membru al Biroului Politic, Ştefan Voitec şi Alexandru Moghioroş, locţiitori ai preşedintelui Consiliului de Miniştri, Nicolae Ceauşescu, secretar al CC al PMR, Leonte Răutu, şeful Secţiei de Propagandă şi Agitaţie a CC al PMR şi Ştefan Voicu, redactor şef al revistei „Lupta de clasă”. Delegaţia era însoţită de Mihai Noviocov (translator), Ion Petrescu (stenograf) şi Alexandru Micu. În acest avion ar fi trebuit să se afle şi Gheorghe Gheorghiu Dej, însă problemele de sănătate apărute au determinat rămânerea lui în ţară. Piloţii şi personalul tehnic erau sovietici.
La prânz avionul a făcut o escală la Kiev, iar la ora 15 şi 27 minute a decolat cu scopul de a sosi la Moscova şi a ateriza pe aeroportul Vnukovo, la ora 18. La aterizare acesta a atins vârful copacilor aflaţi în pădurea din apropierea pistei şi s-a prăbuşit la ora 17 şi 58 minute.
După prăbuşire a izbucnit un incendiu ce a mistuit resturile aeronavei şi trupurile victimelor. Până la izbucnirea incendiului majoritatea oficialilor români a reuşit să se salveze. Grigore Preoteasa a fost singurul membru al delegaţiei care şi-a pierdut viaţa în acest accident aviatic. El era încă viu în momentul izbucnirii incendiului, la autopsie constatându-se existenţa funinginii pe căile respiratorii şi faptul că sângele avea o culoare roşie deschisă. În urma accidentului şi-au pierdut viaţa şi Hriucalov Ivan Ivanovici, navigatorul avionului, Sleacov Valerii Nicolaievici, comandantul avionului, şi Pavlicov Nicolai Zaharovici, tehnicianul de bord.
Nicolae Ceauşescu a avut o contuzie la jumătatea dreaptă a coşului pieptului şi a încheieturii stângi a gambei, jupuituri pe faţă, pe mâini şi pe picioare, iar Chivu Stoica a avut o contuzie în zona colţului stâng al maxilarului de jos, cu o hemoragie în ţesuturile moi, o rană deasupra sprâncenei drepte şi jupuituri pe faţă.
În urma anchetei privind stabilirea cauzelor accidentului s-a constatat că a fost vorba despre o eroare de pilotaj. După cum rezultă şi din procesul verbal pe care îl anexăm, potrivit documentaţiei tehnice ce s-a păstrat şi concluziilor specialiştilor care au cercetat resturile epavei, s-a constatat că avionul „IL-14” înaintea zborului şi în timpul acestuia se afla în stare bună. Înainte de a zbura la Moscova, avionul a făcut zboruri de probă la 2 noiembrie, fiind condus numai de comandantul Sleacov Valerii Nicolaievici, fără navigator şi fără pilotul doi. Înaintea zborului nici echipajul, nici avionul nu au fost verificaţi sau pregătiţi. Toate acestea au dus la încrederea exagerată în sine manifestată de către comandantul avionului Sleacov Valerii Nicolaievici, şi au condus la pierderea timpurie a altitudinii, respectiv la prăbuşirea avionului. (sursa şi foto – Arhivele Naţionale ale României)