Săptămâna trecută, la București a avut loc Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR), la care a participat și prim-ministrul Ilie Bolojan, alături de miniștri, secretari de stat, directori de agenții și instituții. Având în vedere toate discuțiile privind Pachetul III de măsuri privind reforma în administrație, evident că evenimentul din acest an s-a desfășurat sub o tensiune mai mare decât în anii anteriori.
Promisiunea premierului: bugetele rămân la fel ca în 2025
Cei 540 de primari prezenți au reprezentat la București nu doar comunitățile lor, ci și pe cele ale colegilor primari care nu au putut participa la Adunarea Generală ACoR, din cauza limitărilor impuse de dimensiunea sălii de la Parlament. Prezent la eveniment, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, le-a spus primarilor de comune că au făcut bine că au venit în număr atât de mare la București în acest context, deoarece doar astfel pot obține pentru comunitățile lor ceea ce și-au propus.
Se pare că ministrul a avut dreptate, pentru că primăriile comunelor au obținut poate cel mai important lucru pe care au dorit să îl audă. Chiar dacă promisiunea nu a fost făcută în plenul Adunării Generale ACoR, ci în marja acesteia, în cadrul unor întâlniri informale cu edilii din mediul rural, mesajul premierului Ilie Bolojan a avut aceeași greutate. Întrebat de cotidianul Cuvântul liber dacă este adevărat că prim-ministrul României a promis că Guvernul nu va tăia din banii alocați bugetelor comunelor în 2026, președintele ACoR Mureș, primarul comunei Râciu, Ciprian Belean, a confirmat că, într-adevăr, a existat această discuție.
„A fost o discuție la care eram prezenți mai mulți primari, în cadrul căreia premierul a răspuns întrebărilor venite din partea noastră dacă în 2026 să ne așteptăm la tăieri din banii pe care Ministerul Finanțelor îi redirecționează, conform legii, bugetelor locale, acesta răspunzând că nu se va tăia nimic. Premierul ne-a promis că bugetele comunelor vor rămâne ca 2025. Nu vor fi tăieri”, a spus Belean.
Edilul a adăugat că speră ca acest lucru să se materializeze, altfel fiind puse în pericol multe proiecte. „Cei mai mulți primari de comune au proiecte în 2026 care au nevoie de cofinanțare. Dacă acești bani s-ar tăia, comunitățile lor ar rămâne vitregite de multe astfel de proiecte” a spus Belean. Cu alte cuvinte primarii de comune din România nu s-au întors cu mâna goală la întâlnirea cu premierul, temerea lor cea mai mare cum că vor fi tăieri din bugetele locale fiind spulberată.
Din delegația ACoR Mureș, prezentă la București, alături de președintele Ciprian Belean (Râciu), au mai făcut parte Nicolae Banea (Iclănzel), Lucian Feier (Ideciu de Jos), Szakács Béla (Suplac), Jakab János István (Ațintiș), Ionuț Budian (Sâncraiu de Mureș), Kovács Edith (Cristești), Balog Elemér (Gănești), Levente Szabó (Ceuașu de Câmpie), Sófalvi Szabolcs (Sângeorgiu de Mureș) și Simon István (Sânpaul).
Agenda Comunelor României 2026 – un document prin care primarii de comune vor să corecteze numeroase disfuncționalități
Ciprian Belean ne-a declarat că, la București, cu ocazia Adunării Generale ACoR, membrii acesteia au adoptat un document intitulat „Agenda Comunelor României”. Acesta cuprinde 81 de puncte și vizează aproape toate domeniile în care administrațiile publice locale din mediul rural își desfășoară activitatea. Am studiat documentul pus la dispoziție de primarul din Râciu și am identificat un set amplu de constatări și propuneri adresate autorităților centrale, care vizează consolidarea autonomiei locale, reforma administrației publice, finanțarea corectă a comunelor și sprijinirea serviciilor esențiale precum educația, sănătatea și protecția socială.
Documentul conține zeci de măsuri concrete, menite să corecteze disfuncționalități majore ale sistemului administrativ și financiar. Dintre acestea, am ales să le detaliem pe cele despre care președintele ACoR Mureș, Ciprian Belean, spune că sunt cele mai importante pentru comunitatea rurală din județul nostru, desprinse în urma discuțiilor din cadrul asociației.
Primarii propun, printre altele, crearea unei comunități unite pentru dezvoltarea satului românesc, prin constituirea unui parteneriat național și european dedicat dezvoltării durabile a mediului rural. Inițiativa are la bază principiul solidarității și urmărește reunirea unor organizații, fundații și instituții într-un efort comun de modernizare a satelor, prin proiecte culturale, sociale, economice și administrative, recunoscând că dezvoltarea rurală nu poate fi realizată exclusiv prin politici guvernamentale, ci necesită cooperarea societății civile, instituțiilor publice și mediului privat.
Un alt punct important vizează reducerea numărului de consilieri locali și județeni, în contextul în care, în prezent, în România există peste 41.000 de aleși locali. Propunerea prevede reducerea acestui număr cu peste 13.000 de persoane, măsură care ar genera economii bugetare semnificative și ar eficientiza administrația locală, în special în comunele mici, unde ponderea consilierilor raportată la numărul de locuitori este considerată disproporționată.
De asemenea, Agenda propune instituirea unui program național dedicat modernizării drumurilor comunale, infrastructură esențială pentru dezvoltarea mediului rural. Drumurile comunale reprezintă principala rețea de transport pentru milioane de cetățeni și asigură accesul la servicii esențiale precum educația, sănătatea și administrația publică. În lipsa unei infrastructuri moderne, multe comunități rămân izolate, iar dezvoltarea economică este afectată. Din acest motiv, ACoR solicită crearea unui program național care să asigure finanțare stabilă și predictibilă pentru modernizarea acestei infrastructuri.
Un alt punct important vizează eliminarea taxelor percepute autorităților locale pentru autorizarea și evaluarea unităților de învățământ. Documentul consideră aceste taxe nejustificate și contrare principiului accesului liber la educație, propunând ca aceste servicii să fie asigurate gratuit, pentru a reduce presiunea financiară asupra bugetelor locale și a facilita funcționarea școlilor din mediul rural.
foto: Ciprian Belean, primar Râciu, președintele ACoR Mureș
Totodată, primarii solicită ca salariile asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav să fie finanțate integral de la bugetul de stat, și nu din bugetele locale, argumentând că aceste drepturi sunt stabilite prin legislație națională și nu ar trebui să reprezinte o povară pentru comunitățile locale, care dispun de resurse limitate.
Agenda mai include propuneri privind modernizarea administrației locale, digitalizarea completă a serviciilor publice, reducerea birocrației, sprijinirea dezvoltării infrastructurii rurale și consultarea obligatorie a autorităților locale înainte de adoptarea unor legi care le afectează direct activitatea.
ACoR a reușit să influențeze adoptarea sau modificarea unor legi esențiale
După întâlnirea de la București, au existat în spațiul public numeroase discuții privind eficiența ACoR. Pentru a clarifica acest aspect, președintele ACoR Mureș, Ciprian Belean, a oferit exemple concrete de inițiative ale asociației care s-au materializat în legi sau modificări legislative cu impact direct asupra comunelor. Printre acestea se numără susținerea predictibilității fiscale și contribuția la adoptarea unor măsuri legislative care facilitează investițiile locale și digitalizarea administrației. ACoR a avut, de asemenea, un rol important în susținerea programelor naționale de dezvoltare locală, precum PNDL și Programul „Anghel Saligny”, care finanțează proiecte esențiale de infrastructură în mediul rural.
Asociația a contribuit la consolidarea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, permițând comunelor să gestioneze în comun servicii publice și facilitând implementarea unor proiecte regionale majore. De asemenea, ACoR a participat la elaborarea Codului administrativ și a militat pentru simplificarea funcționării primăriilor mici, promovând măsuri de debirocratizare și cooperare între unitățile administrativ-teritoriale. Un exemplu relevant este menținerea funcției de viceprimar în comunele mici, după ce Guvernul a propus eliminarea acesteia, măsură blocată în urma negocierilor purtate de reprezentanții asociației.
Prin aceste demersuri, ACoR acționează ca un partener instituțional activ în procesul legislativ, contribuind la elaborarea și modificarea unor acte normative care influențează direct funcționarea administrației locale și dezvoltarea comunelor din România.
foto: Valentin Ivan, primar Sadu (jud. Sibiu) – Ciprian Belean, primar Râciu – Ghiță Damian, primar Ciugud (jud. Alba)
ACoR, locul unde transferul de expertiză se realizează cel mai bine între primari
Înființată în 1997, ACoR numără aproximativ 2.500 de comune din totalul de 2.862 existente în România. În județul Mureș, ACoR este în creștere, în momentul de față numărând 55 de comune. Ciprian Belean, primarul comunei Râciu, a fost ales președinte în mai 2025, iar din COmitetul Director fac parte: Gabriel Mureșan – primar Apold, Petru Ionuț Budian – primar Sâncraiu de Mureș, Jakab János István, primar Ațintiș. Emil Florin Mocan – primar Chețani, Feier Lucian Laurean – primar Ideciu de Jos, Simon István – primar Sânpaul. Este o asociație implicată activ în viața administrativă a țării, bine ancorată în realitățile cotidiene și care, în toată această perioadă, și-a adus, fără nicio urmă de îndoială, contribuția la dezvoltarea și modernizarea satului românesc.
Chiar dacă este un ONG, mulți primari o consideră un adevărat sindicat al comunelor din România. ACoR are, pe lângă rolul de a elabora strategii și de a propune modificări legislative, și o latură practică extrem de importantă pentru primari, fiind un spațiu în care se realizează un transfer valoros de expertiză. Printre exemplele de bune practici se numără primari recunoscuți la nivel național, precum Gheorghe Damian din Ciugud, județul Alba, și Valentin Ivan din Sadu, județul Sibiu.
Dragoș Bardoși
URMĂREȘTE ȘI