Zilele trecute, primarii din două comune ale județului Satu Mare au decis să comaseze unitățile administrative pe care le conduc, pe fondul măsurilor de austeritate și al dificultăților cu care se confruntă autoritățile locale.
Edilii susțin că doar așa vor putea să mai susțină cheltuielile curente, precum iluminatul public, întreținerea drumurilor, dispensarele sau școlile. Iată câteva reacții ale edililor din Mureș și Harghita pe această temă.
Citeşe mai mult aici.
Ideea e fezabilă, dacă parlamentarii nu-și fac capital politic din asta
Din perspectiva primarului comunei Râciu și președintelui pe Mureș al Asociației Comunelor din România, Alin Belean, ideea de a se comasa anumite localități, în anumite situații, poate să fie un plus pentru comunitățile respective, însă dacă „se unesc două sărăcii se poate să iasă o sărăcie și mai mare! Trebuie evaluată toată treaba, mai ales la comunele mari; dacă rezultă o localitate cu peste 5.000 de locuitori, atunci se intră în altă categorie, unde salariile funcționarilor o să crească, pierzând un primar, un viceprimar și probabil un secretar.
Dar, în rest, în comunele din România nu sunt mulți angajați. De exemplu, în județul Mureș, cred că în 99% dintre comune lucrăm sub organigramă; în Râciu avem prevăzuți 35 și noi avem angajați 18 oameni. Și dacă ne-am uni cu o comună de lângă noi, la registrul agricol, dacă cealaltă comună are un om, nu poți să-l dai afară, pentru că e nevoie de el, și la fel la asistență socială”, observă Alin Belean.
Însă când vine vorba de politicienii care comentează pe tema acestei eventuale fuziuni, edilul din Râciu devine vehement: „Politicienii și parlamentarii care se bagă în seamă pe subiectul ăsta, prima dată să se bage în seamă pe referendumul care spune că trebuie să fie 300 de parlamentari, care a fost votat de o majoritate în țara asta, și după aceea să vorbească!”.
Alin Belean este de acord, în principiu, și cu reorganizarea administrativă a țării, dar să fie „o reorganizare cu cap. Deci, 47% din populația țării este în mediul rural, iar pe oamenii de la țară nimeni nu-i întreabă de nimic, tot cei de la oraș vorbesc”, a arătat Alin Belean, care este reticent și în privința ideii preluării comunelor aflate în zonele metropolitane ale unor orașe mari, apropo de ideea preluării, de către Câmpia Turzii, a comunei limitrofe Luna. „În județul Mureș, o bună parte din localitățile din jurul orașelor s-au dezvoltat frumos și ar putea să meargă înainte așa cum sunt”, concluzionează Alin Belean.
Astfel de fuzionări nu sunt viabile în zona Ciucului
Primarul din Miercurea Ciuc, Korodi Attila, consideră că după 1990 micile localități din județ s-au dezvoltat semnificativ și nu au nevoie de comasări pentru a prospera: „Nu există o asemenea necesitate în zona noastră. Efectiv, la noi, așa cum comunele au fost definite din anii ’90, asta a dus la o dezvoltare semnificativă în aceste localități, deci efectul a fost invers, nu de sărăcire”, spune Korodi.
Acesta a mai spus că, totuși, în anumite condiții, poate exista situația preluării de către oraș a unora dintre comunele aflate în zona sa metropolitană: „Probabil că, într-un anumit moment, când deja localitățile mici își pierd totalmente identitatea, se poate să se ajungă la acest nivel, cum ar fi comuna Luna care, în zona Câmpiei Turzii, deja este totalmente contopită într-o aglomerare urbană mare”, a spus primarul din Miercurea Ciuc, care subliniază că, în județul Harghita, „localitățile au adus valoare adăugată comunităților pe care le reprezintă, acesta fiind, din fericire, efectul pozitiv”.
În zona Toplița, fuziunea ar putea avea un efect pozitiv
În acest sens, primarul din orașul Toplița, Sebastian Buzilă, crede că există localități mici cu serioase probleme financiare și care, dacă ar fuziona, și-ar reduce cheltuielile administrative: „Eu cred că fuziunea dintre două localități, fie că sunt două comune, fie că este o comună și un oraș, este o idee binevenită, pentru că anumite cheltuieli ar putea să scadă. Nu cred că este sustenabil pe termen lung să existe localități cu 200 sau 500 de locuitori”, spune edilul din Toplița, care însă nu s-a hazardat să emită o opinie pe tema unei eventuale preluări de către oraș a vreuneia dintre comunele limitrofe…
Sebastian Buzilă este conștient că, în câțiva ani de acum încolo, în România este inevitabilă o reformă administrativă, inclusiv cu modificarea județelor. Iar aici există două direcții, cu deciziile aferente: din teritoriu sau de la organele centrale de decizie. „Eu cred că acest proces trebuie să vină cu decizie de sus, de la București, fiindcă de jos în sus sunt doar excepții. Majoritatea nu ar dori așa ceva, așa cred eu”.
Edilul din Toplița a mai amintit exemple din alte țări care ar putea fi implementate la noi, anume că orașul ar putea prelua unele servicii ale primăriei comunei limitrofe, spune Sebastian Buzilă, care însă este categoric: „Toate astea înseamnă un consens între partidele care conduc, care sunt la guvernare în momentul respectiv, și trebuie depășite niște mândrii locale, că respectivul politician are bunicii în comuna X sau Y și care: «sigur nu se desființează!»”. În concluzie, spune Sebastian Buzilă, factorul financiar trebuie să prevaleze.
Tentative de unificare a unor localități deja există
Zilele acestea s-au anunțat discuțiile dintre primarii a două comune din Satu Mare, Beltiug și Socond, cu situație financiară precară, cu oameni care au nevoie de școli funcționale, dispensare, iluminat public și drumuri asfaltate. Însă până atunci, procesul de fuziune trebuie să treacă prin mai multe etape, inclusiv prin cea a referendumului validat de cetățeni.
La fel, primăria din Câmpia Turzii vrea o fuziune cu comuna limitrofă Luna, care are teren pentru extinderea parcului lor industrial, demers ce ar urma să fie supus aprobării cetățenilor celor două localități prin referendum local. Inițiativa ar fi fără precedent în județul Cluj, după tentativa eșuată de comasare dintre municipiul Oradea și comuna Sânmartin.
Valeriu Russu
Ultimele ştiri: