Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române
Constantin Brâncuşi a construit o vastă operă de o remarcabilă complexitate tematică, fiind unul dintre cei mai cunoscuţi români pe plan mondial, încă din timpul vieţii.
Constantin Brâncuşi este unul dintre cei mai cunoscuţi români pe plan mondial, încă din timpul vieţii sale. „Poet al formelor cioplite”, Brâncuşi a construit o vastă operă, de o remarcabilă complexitate tematică. După trecerea din viaţa aceasta, faima sa şi a operelor sale nu a încetat să sporească. Chiar şi după zeci de ani, lucrările sale ocupă un loc de cinste printre marile creaţii artistice ale lumii.
Lucrările lui Brâncuşi, în mari muzee ale lumii, din România la Philadelphia şi de la Cleveland la Veneţia, sunt unele dintre cele mai apreciate şi valorizate opere de artă din întreaga lume, cele mai bine vândute creaţii ale vreunui artist român din toate timpurile şi al patrulea în topul celor mai valoroase creaţii din lume, după Giacometti, Modigliani şi Matisse.
Artistul şi-a lăsat moştenire opera lumii, prin atelierul său de la Paris, dar şi României, prin minunea de la Târgu Jiu. României anilor 1950 nu avea cum să o lase, fiindcă îşi ştia ţara de atunci în captivitate comunistă rusească (sovietică). În România, Constantin Brâncuşi a fost „redescoperit” şi recunoscut drept geniu naţional după 1964, atunci când a început o anumită deschidere spre valorile noastre tradiţionale. În consecinţă, ansamblul monumental de la Târgu Jiu cu monumentele cunoscute – Coloana fără sfârşit, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului – a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac. În 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
Citește și