Sanda Viţelar
De 23 de ani, începutul lunii mai este marcat la Târgu Mureş de unul dintre cele mai importante evenimente dedicate comunităţii: Târgul ONG-urilor. Originile sale se regăsesc la începutul anilor 2000, într-o perioadă în care sectorul neguvernamental din judeţul Mureş începea să se organizeze şi să capete vizibilitate după anii dificili ai tranziţiei postcomuniste.
De-a lungul anilor, târgul a devenit locul în care ONG-urile au ieşit din birouri şi din rapoartele de proiect pentru a intra direct în contact cu oamenii. În centrul oraşului au apărut standuri, ateliere, demonstraţii, campanii sociale, activităţi pentru copii şi dezbateri publice. Evenimentul a crescut constant, iar ediţiile sale au reunit zeci de organizaţii participante şi mii de vizitatori.
Societatea civilă a fost şi rămâne unul dintre pilonii importanţi ai judeţului Mureş. Din acest judeţ au pornit, în ultimii 36 de ani, iniţiative civice care au avut impact nu doar la nivel local, ci au produs schimbări semnificative în întreaga societate românească.
Contextul începutului anilor ’90 a fost unul extrem de complicat. Evenimentele interetnice din martie 1990 au transformat Târgu Mureşul într-un simbol al fragilităţii relaţiilor dintre comunităţi într-o societate aflată în tranziţie. În acest climat a apărut Liga Pro Europa, organizaţie care a avut un rol esenţial în promovarea dialogului româno-maghiar, apărarea drepturilor omului şi consolidarea valorilor democratice într-o perioadă tensionată.
În paralel, la Târgu Mureş s-a construit unul dintre cele mai importante proiecte medicale din România postcomunistă: SMURD. În jurul echipei coordonate de Raed Arafat a fost dezvoltat un model modern de intervenţie medicală de urgenţă care avea să schimbe radical sistemul medical românesc şi să devină ulterior unul dintre cele mai respectate servicii publice din ţară. Ulterior, Fundaţia pentru SMURD a contribuit la dezvoltarea logistică şi educaţională a sistemului.
Tot în judeţul Mureş s-au dezvoltat organizaţii care au schimbat modul în care este privită asistenţa socială şi incluziunea. Fundaţia Transilvană Alpha a creat servicii pentru copii, vârstnici, persoane fără adăpost şi persoane cu dizabilităţi într-o perioadă în care sistemul public era încă slab dezvoltat. Asociaţia Divers a promovat constant dialogul intercultural, combaterea discriminării şi egalitatea de şanse, devenind şi principalul organizator al Târgului ONG-urilor. În acelaşi timp, Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii a dezvoltat programe moderne dedicate sănătăţii reproducerii şi protejării victimelor violenţei domestice, contribuind inclusiv la dezvoltarea unei legislaţii eficiente în acest domeniu.
Un rol important îl ocupă şi ASCOTID, organizaţie care a construit la Târgu Mureş o adevărată comunitate de sprijin pentru copiii şi tinerii diagnosticaţi cu diabet, promovând educaţia pentru sănătate şi drepturile pacienţilor. În zona protecţiei mediului, Grupul Milvus a devenit una dintre cele mai importante organizaţii de conservare a biodiversităţii din România. Acestea sunt însă doar câteva exemple. Practic, s-ar putea umple pagini întregi doar cu organizaţiile care au influenţat comunitatea mureşeană şi societatea românească în ultimele trei decenii.
Provocările anului 2026
Cu un astfel de istoric, este greu de imaginat că în anul 2026 organizaţiile neguvernamentale mai au probleme la Târgu Mureş. Şi totuşi, acestea există. În cadrul cafenelei civice organizate miercuri, cu prilejul celei de-a XXIII-a ediţii a Târgului ONG-urilor, reprezentanţii societăţii civile au vorbit deschis despre dificultăţile cu care se confruntă.
Una dintre cele mai importante probleme rămâne finanţarea. Deşi legislaţia permite redirecţionarea a 3,5% din impozitul pe venit către ONG-uri, aproape jumătate dintre români nu utilizează această posibilitate.
„Ca o informaţie pe care poate nu toată lumea o cunoaşte, legat de redirecţionarea celor 3,5% din impozit, doar 55% apelează la această posibilitate, deci 45% rămâne încă la stat, ceea ce înseamnă că mai avem mult de lucrat la acest capitol”, a declarat Maria Koreck, preşedintele Asociaţia Divers.
O altă problemă majoră semnalată de participanţi este lipsa continuităţii şi schimbarea permanentă a interlocutorilor din administraţia centrală.
„Pe plan naţional mai sunt voci critice, sunt coaliţii din societatea civilă care reuşesc să mai mişte câte ceva, dar depinde cu cine discuţi pentru că tot timpul o iei de la început, aşa de des se schimbă oamenii de la Bucureşti”, a spus Maria Koreck.
Reprezentanţii ONG-urilor au vorbit şi despre sentimentul tot mai accentuat că societatea civilă este ignorată sau marginalizată.
Rodica Molnar, reprezentanta ASCOTID, a afirmat că organizaţiile nu mai sunt tratate ca parteneri reali de dialog.
„Noi mai avem voce, dar ea nu mai este vizibilă, autorităţile ne ignoră. Noi nu mai suntem auziţi pentru că nu-şi doresc un dialog şi nu suntem parteneri de dialog aşa cum ne-am dori noi. Foarte mulţi dintre colegii noştri au îmbătrânit şi s-au retras pentru că tot mai puţini tineri se implică în aceste activităţi de voluntariat şi văd că dispar de-a dreptul asociaţii. Sunt puţine asociaţii noi în Mureş şi nu reuşesc să acopere toată gama de servicii de care au nevoie mureşenii.
Îmi aduc aminte că acum 10 ani eram 50, mergeam împreună, scriam, ne luptam. Se schimbă atât de des autorităţile la nivel central încât nu mai există continuitate în nimic şi asta este în toate domeniile, nu doar în cazul nostru, şi atunci cu cine să vorbeşti? Sigur că am şi obosit să tot reluăm aceleaşi discuţii cu alte persoane, aceleaşi umilinţe”, a declarat Rodica Molnar.
O temă intens discutată a fost şi relaţia tot mai dificilă dintre organizatorii de evenimente civice şi autorităţi, în special în ceea ce priveşte folosirea centrului oraşului şi restricţiile legate de trafic.
„Legat de ce spune Rodica, iată doar exemplul de ieri al şedinţei de organizare a Târgului cu autorităţile. Efectiv am simţit că suntem o problemă, faptul că mergi şi vrei să faci ceva eşti o problemă, mai ales dacă vrei să faci în centrul oraşului. Simbolistica asta că de ce vrem noi în centru nu se mai gândeşte nimeni. S-a spus că anul viitor nimic nu se va face în centru”, a afirmat Maria Koreck.
La rândul său, Gal Sandor, reprezentant al Fundaţia Comunitară Mureş, a criticat blocarea unor evenimente civice din motive legate de trafic.
„Anul trecut sunt foarte revoltat că nu am reuşit să facem marşul bicicliştilor, deşi am reuşit să organizăm evenimentul şi când erau la putere oameni mai dificili. Noi depunem o cerere, este comisia de avizare a evenimentelor şi administratorul drumului este primăria. Primăria ne dă, dar după aceea noi trebuie să cerem aviz de la Biroul Rutier şi ei anul trecut ne-au blocat pentru că e greu să fluidizeze traficul. New York se închide pentru un maraton şi nu e problemă. Poliţia ne spune că e traficul prea mare şi că dacă organizăm marşul nu au personal să trimită”, a declarat acesta.
Una dintre cele mai dure intervenţii a venit din partea lui Alexandru Lupşa, care a vorbit despre diminuarea vizibilităţii şi influenţei societăţii civile.
„Noi nu că nu avem valoare, noi nu mai trebuie să fim vizibili. Întotdeauna societatea civilă mureşeană, alături de presă, a mişcat foarte multe decizii ale consiliului. Am arătat că există un segment de oameni care, în afara sectorului bugetar, facem nişte lucruri. Societatea civilă este un segment care a ajuns din zona de activism civic, în ultimii ani, în zona de activism combinat cu prestaţii, cu servicii. Suntem un segment care trebuie recunoscut.
Sunt 47 de organizaţii licenţiate care rezolvă 87% din asistenţa socială de care este nevoie cu nici 30% din finanţare, ca să nu mai vorbim de cei care nu sunt licenţiaţi, care fac activităţi adevărate conform unor avize legale, care nu se contabilizează. Societatea civilă târgumureşeană a fost rău asaltată în trecut, mă refer la partea socială, în momentul în care doamna deputat Csep Andrea a îndrăznit să spună la Guvern că Târgu Mureş este un model de servicii sociale venite din zona civică. Modul în care societatea civilă este vizibilă în România trebuie redus, nu trebuie să fie vizibil.
Şi acest târg pe care noi îl facem, noi credeam că reprezintă ceva şi pentru oamenii din conducerea municipiului. Nu este bine, nu este vorba de dezinteres, dar pare că în întreaga lume societatea civilă se reduce la tăcere”, a declarat Alexandru Lupşa.
Şi totuşi, în ciuda tuturor acestor probleme – lipsa continuităţii, dificultăţile de finanţare, scăderea implicării civice, relaţia tot mai complicată cu autorităţile sau sentimentul că societatea civilă este împinsă treptat spre marginalizare – Târgul ONG-urilor continuă să existe. Mai mult decât atât, continuă să adune oameni.
Pentru o zi, centrul oraşului se umple din nou de muzică, energie, copii, voluntari, activităţi interactive şi oameni care schimbă comunitatea prin ceea ce fac.
Sâmbătă, 9 mai 2026, la cea de-a XXIII-a ediţie a Târgului Organizaţiilor Neguvernamentale „Împreună pentru comunitate”, Piaţa Trandafirilor va deveni din nou un spaţiu al întâlnirilor, al solidarităţii şi al implicării civice.
Evenimentul se va desfăşura între orele 11.00 şi 18.00, iar programul va include Crosul Civic pentru copii şi tineri, Marşul Solidarităţii, activităţi dedicate întregii familii şi festivalul ONG-urilor organizat în centrul oraşului.
Pe parcursul zilei, zeci de organizaţii vor pregăti activităţi creative pentru copii, pictură pe faţă, jocuri interactive, activităţi sportive, expoziţii şi târguri caritabile cu obiecte handmade, campanii de informare şi prevenţie în sănătate, măsurarea tensiunii arteriale, recrutare de voluntari şi campanii de fundraising.
După deschiderea oficială programată la ora 11.00, Crosul Civic pentru copii şi tineri va avea loc între 11.30 şi 12.30, iar la ora 13.00 este programat Marşul Solidarităţii. Începând cu ora 14.00 şi până la 18.00, la Ceasul cu Flori va avea loc Festivalul ONG, cu muzică, dans şi momente artistice susţinute de Happy Feet Band – Fundaţia Transilvană Alpha, BB Dance – HIFA România şi Pethő Csaba, cu un recital de chitară live.
Târgul ONG nu este doar despre organizaţii. Este despre oameni, întâlniri, inspiraţie şi despre bucuria de a face parte dintr-o comunitate activă.
Poate că tocmai aceasta este cea mai importantă concluzie după 23 de ani de existenţă: în ciuda tuturor dificultăţilor, societatea civilă mureşeană încă există, încă rezistă şi încă încearcă să schimbe comunitatea din care face parte.
Citește și