Neag Cosmina, psiholog în cadrul Centrului Medical TopMed Târgu Mureş

„Parcă nu mai este la fel ca înainte… uită lucruri simple şi uneori se pierde în propriile gânduri.”
Aceasta este una dintre primele observaţii pe care membrii familiei le fac atunci când apar semnele demenţei. De multe ori, schimbările sunt subtile la început şi pot fi confundate cu efectele normale ale înaintării în vârstă. O mică uitare, o confuzie ocazională sau dificultatea de a găsi cuvintele potrivite par, la prima vedere, lucruri obişnuite.
Totuşi, demenţa este mai mult decât o simplă problemă de memorie. Este o afecţiune complexă care afectează gândirea, comportamentul, orientarea şi capacitatea unei persoane de a-şi desfăşura activităţile zilnice.
Înţelegerea timpurie a semnelor poate face o diferenţă importantă atât pentru persoana afectată, cât şi pentru familie.
Ce este, de fapt, demenţa
Demenţa nu reprezintă o boală unică, ci un termen general care descrie un grup de simptome asociate cu declinul funcţiilor cognitive. Cea mai cunoscută formă este boala Alzheimer, dar există şi alte tipuri de demenţă, fiecare cu particularităţile sale.
Aceste afecţiuni afectează treptat celulele nervoase din creier. Pe măsură ce aceste celule se deteriorează, capacitatea creierului de a procesa informaţii, de a memora sau de a lua decizii este afectată.
Procesul este progresiv şi, în majoritatea cazurilor, evoluează lent, pe parcursul mai multor ani.
Primele semne care pot apărea
Unul dintre cele mai frecvente semne este pierderea memoriei recente. Persoana poate uita conversaţii recente, programări sau evenimente petrecute cu puţin timp înainte.
Este important de făcut diferenţa între uitarea ocazională, normală, şi cea care devine repetitivă şi afectează viaţa de zi cu zi. De exemplu, este normal să uiţi unde ai pus ochelarii din când în când, dar nu este obişnuit să uiţi complet că ai avut o discuţie importantă cu câteva ore înainte.
De asemenea, pot apărea dificultăţi în realizarea activităţilor obişnuite. Sarcini simple, cum ar fi pregătirea unei mese sau gestionarea facturilor, pot deveni complicate.
Probleme de orientare şi confuzie
Persoanele cu demenţă pot avea dificultăţi în orientarea în timp şi spaţiu. Pot confunda zilele săptămânii, pot uita unde se află sau cum au ajuns într-un anumit loc.
Uneori, chiar şi trasee familiare devin dificil de parcurs. Acest lucru poate crea anxietate şi nesiguranţă pentru persoana afectată.
Confuzia poate apărea mai ales în situaţii noi sau în medii aglomerate.
Schimbări de comportament şi personalitate
Demenţa nu afectează doar memoria, ci şi comportamentul. Unele persoane devin mai iritabile, mai retrase sau mai suspicioase.
Altele pot manifesta apatie, pierzând interesul pentru activităţi care înainte le aduceau bucurie. Uneori apar schimbări bruşte de dispoziţie sau dificultăţi în gestionarea emoţiilor.
Aceste modificări pot fi dificile pentru familie, care simte că persoana dragă „nu mai este aceeaşi”.
Impactul asupra vieţii de zi cu zi
Pe măsură ce boala progresează, activităţile zilnice devin din ce în ce mai greu de realizat independent. Organizarea timpului, planificarea sau luarea deciziilor simple pot deveni provocări majore.
În stadiile avansate, persoana poate avea nevoie de sprijin pentru activităţi de bază, precum îmbrăcatul sau alimentaţia.
De aceea, recunoaşterea timpurie a simptomelor este esenţială. Intervenţia precoce poate încetini evoluţia şi poate oferi timp pentru adaptare şi planificare.
Rolul evaluării psihologice şi medicale
Atunci când apar semne de declin cognitiv, este importantă evaluarea de specialitate. Unele probleme de memorie pot avea cauze reversibile, cum ar fi deficitul de vitamine, depresia sau anumite afecţiuni metabolice.
Evaluarea psihologică ajută la identificarea modificărilor cognitive şi la diferenţierea dintre îmbătrânirea normală şi demenţă.
La Centrul Medical TopMed Târgu Mureş, pacienţii pot beneficia de evaluări interdisciplinare, care includ atât consult medical, cât şi evaluare psihologică, pentru stabilirea unui diagnostic corect şi a unui plan de intervenţie adecvat.
Cum putem sprijini persoanele afectate
Sprijinul familiei este esenţial. Răbdarea, empatia şi comunicarea calmă pot reduce anxietatea şi confuzia persoanei afectate.
Menţinerea unei rutine zilnice stabile, stimularea activităţilor cognitive şi implicarea în activităţi sociale pot ajuta la menţinerea funcţiilor cognitive pentru o perioadă mai lungă.
De asemenea, este important ca familia să caute sprijin atunci când situaţia devine dificilă. Îngrijirea unei persoane cu demenţă poate fi solicitantă emoţional şi fizic.
Concluzie – recunoaşterea timpurie contează
Demenţa este o afecţiune complexă care afectează nu doar memoria, ci întreaga viaţă a persoanei şi a familiei sale. Deşi evoluţia este progresivă, recunoaşterea timpurie a simptomelor permite intervenţia şi adaptarea la noile provocări.
Nu orice uitare înseamnă demenţă, dar atunci când schimbările devin evidente şi persistente, este important să cerem ajutor specializat.
Informaţia, sprijinul şi intervenţia la timp pot face diferenţa în menţinerea calităţii vieţii şi a demnităţii persoanelor afectate.
Citește și

