Cel puțin 40 de posturi dispar din organigramele Primăriei Târgu Mureş

Consilierii locali sunt chemați joi să voteze unul dintre cele mai ample pachete de reorganizare administrativă din ultimii ani. Sub presiunea noilor reguli impuse de Guvern privind reducerea cheltuielilor și limitarea funcțiilor de conducere, Primăria Târgu Mureș, Direcția Poliția Locală, Direcția Fiscală Locală și Centrul de Cultură, Artă și Agrement își schimbă structurile de funcționare, desființează servicii, transformă birouri în compartimente și reduc numărul posturilor de conducere.

În referatul care însoțește reorganizarea aparatului propriu al Primăriei se arată explicit că măsurile au fost determinate de obligațiile legale impuse administrațiilor locale.

Potrivit documentului, „reorganizarea administrativă propusă are caracter obiectiv, general și impersonal, fiind determinată de necesitatea punerii în aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 7/2026”.

Conform HCL nr. 91/2026, întregul aparat administrativ al municipiului trebuie să se încadreze într-un număr maxim de 591 de posturi, dintre care 272 revin aparatului de specialitate al primarului, 117 Poliției Locale, 69 Direcției Fiscale Locale, 92 Centrului de Cultură, Artă și Agrement și 34 Serviciului de Evidență a Persoanelor.

În referatul de aprobare se precizează că autoritatea locală are obligația de a respecta „plafonul maxim al funcțiilor de conducere”, „principiile eficienței administrative și ale sustenabilității financiare” și „necesitatea reducerii cheltuielilor de personal”.

Primăria: de la 30 de șefi la 22

Cea mai spectaculoasă modificare apare la nivelul aparatului de specialitate al primarului.

Structura actuală cuprinde 7 direcții, 24 de servicii, 6 birouri, 5 formații și 10 compartimente. După reorganizare vor rămâne 6 direcții, 11 servicii și 23 de compartimente.

Numărul funcțiilor de conducere va scădea de la 30 la 22. Potrivit referatului, măsura este necesară pentru respectarea plafonului legal de maximum 8% funcții de conducere.

Tabelul prezentat în document arată că numărul șefilor de serviciu va fi redus de la 17 la 11, iar unul dintre posturile de șef formație va dispărea complet. De asemenea, numărul directorilor executivi adjuncți scade de la patru la trei.

Autorii proiectului susțin că măsurile sunt „efecte directe ale reorganizării structurale și ale aplicării legii, fiind adoptate fără element de apreciere discreționară”.

Citeşte şi: Patru personalități propuse pentru titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Târgu Mureș

Auditul intern este întărit

În timp ce majoritatea structurilor sunt reduse, Serviciul Audit Public Intern este consolidat.

În referatul de aprobare se arată că activitatea de audit „presupune un nivel ridicat de complexitate și responsabilitate”, iar personalul actual nu mai este suficient după reducerile operate în anii anteriori. Autoritatea locală propune suplimentarea numărului de posturi pentru ca structura să funcționeze cu un șef serviciu și șapte posturi de execuție.

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență devine compartiment

O altă schimbare importantă privește actualul Birou Voluntar pentru Situații de Urgență, care va fi reorganizat ca compartiment.

Explicația oferită în referatul de aprobare este una neobișnuit de directă. Documentul arată că structura actuală „nu execută intervenții, nu are formații de intervenție încadrate conform criteriilor Ordinului nr. 51/2024, nu are autospeciale sau alte mijloace operative”, desfășurând în realitate activități de prevenire și protecție civilă.

Poliția Locală pierde 31 de posturi

Cea mai mare reducere de personal apare la Direcția Poliția Locală.

Potrivit referatului de aprobare, instituția este obligată să reducă numărul total de posturi „de la 148 posturi la 117 posturi”, ca urmare a modificării normativului național privind numărul de polițiști locali raportat la populație.

Documentul vorbește despre desființarea unor posturi vacante și ocupate, reducerea structurilor operative și neoperative și diminuarea numărului funcțiilor de conducere.

Cu toate acestea, conducerea instituției susține că reorganizarea a fost gândită astfel încât activitatea din teren să nu fie afectată. „S-a urmărit menținerea numărului de polițiști locali care desfășoară activități operative în teren”, se arată în concluziile referatului.

Direcția Fiscală Locală pierde nouă posturi

La Direcția Fiscală Locală reorganizarea este mai clară și mai puțin spectaculoasă.

Instituția funcționează în prezent cu 78 de angajați, iar după reorganizare va avea 69 de funcționari publici.

Vor fi desființate nouă posturi vacante, iar actualul Serviciu Juridic, Strategii, Resurse Umane și Relații cu Publicul va fi transformat în compartiment. În paralel, va fi creat un Compartiment de Achiziții Publice.

Conducerea DFL justifică măsura prin faptul că serviciul juridic avea „cel mai redus număr de posturi din cadrul serviciilor organizate la nivelul Direcției”.

Centrul de Cultură intră și el în restructurare

Nici Centrul de Cultură, Artă și Agrement nu scapă de reorganizare.

În referatul de aprobare se arată că instituția trebuie să își „redimensioneze structurile interne” pentru a respecta plafonul de 8% funcții de conducere și noile reguli privind numărul minim de posturi necesare pentru existența serviciilor și direcțiilor.

Printre modificările propuse se numără reducerea personalului mai multor servicii, înființarea unor compartimente noi și reorganizarea activităților administrative și culturale.

Dincolo de cifrele și organigramele prezentate în referatele de aprobare, rămâne însă întrebarea cât de profundă este, în realitate, această reorganizare. În multe cazuri nu vorbim despre desființarea unor activități sau despre o regândire radicală a modului în care funcționează administrația, ci mai degrabă despre transformarea unor servicii în compartimente, comasarea unor structuri și reducerea unor posturi vacante. Chiar documentele aflate pe masa consilierilor locali arată că o parte dintre atribuții rămân aceleași, fiind doar redistribuite în alte formule organizatorice. Cu alte cuvinte, reorganizarea pare să fie determinată în primul rând de necesitatea încadrării în noile plafoane impuse de Guvern privind numărul de posturi și funcțiile de conducere, și mai puțin de o reformă administrativă care să schimbe fundamental relația dintre instituții și cetățeni.

Sanda Viţelar

Urmăreşte şi: